Rata șomajului în SUA ar putea ajunge la 20% în mai, un nou record postbelic
Rata șomajului din SUA este posibil să fi ajuns aproape de 20% în luna mai, un nou record după cel de-al Doilea Război Mondial, pe fondul pierderii a milioane de joburi, ca efect al crizei COVID-19, potrivit unor date preliminare citate de Reuters.
Raportul lunar al Departamentului Muncii, așteptat vineri, ar putea consolida prognozele cumplite ale economiștilor care anticipeazî că va fi nevoie de câțiva ani pentru a recuperarea pagubelor provocate de criză pe piața muncii.
Totuși, mai a fost probabil punctul de minim pentru piața muncii. În timp ce disponibilizările au rămas la cote foarte mari, acestea s-au redus considerabil în a doua jumătate a lunii, după ce companiile au început să se redeschidă. De asemenea, încrederea consumatorilor, industria prelucrătoare și serviciile par să se stabilizeze, deși la niveluri scăzute, dând câteva semnale de speranță că punctul critic a trecut.
„Vestea bună este că, probabil, am atins deja punctul cel mai de jos”, a spus Sung Won Sohn, profesor de finanțe și economie la Loyola Marymount University din Los Angeles. „Dar recuperarea va fi dureros de lentă. Va dura ani, probabil un deceniu pentru a ne întoarce acolo unde eram la sfârșitul anului trecut”, a spus acesta.
Raportul privind rata de ocupării forței de muncă este întocmit din două sondaje separate. Potrivit unui sondaj al economiștilor chestionați de Reuters, raportul asupra gospodăriilor ar putea să arate că rata șomajului a sărit la 19,8% în mai, de la 14,7% în aprilie, un nou maxim din 1948 încoace, de când există raportări. Sondajul asupra companiilor ar putea arăta o scădere a angajaților cu 8 milioane de locuri de muncă după un declin record de peste 20 de milioane în aprilie. Datele nu cuprind angajații din agricultură. Aceste date ar indica pierderi totale de 29,4 milioane de locuri de muncă începând cu luna martie, când statele americane au început să își închidă afacerile neesențiale din cauza pandemiei. Pierderile ar fi de mai mult de trei ori mai ample decât în perioada crizei din 2007-09, când recuperarea locurilor de muncă a durat șase ani.
Economiștii sunt împărțiți dacă programul de protecție a locurilor de muncă elaborat de guvernul federal ajută sau nu. Acesta face parte dintr-un pachet fiscal istoric în valoare de aproape 3 trilioane de dolari și oferă companiilor împrumuturi care pot deveni parțial nerambursabile, dacă banii sunt utilizați pentru plata salariaților.
Biroul de Statistică a Muncii (BLS) din cadrul Departamentului Muncii, care întocmește raportul privind ocuparea forței de muncă, a declarat că o clasificare greșită a respondenților a făcut ca rata raportată a șomajului în aprilie să fi fost mai mică decât în realitate. Un număr mare de oameni s-au clasificat ca fiind ”angajați în concediere temporară” în loc de ”șomeri aflați în concediere temporară”. Fără această eroare, rata șomajului din aprilie ar fi urcat spre 19%. Unii economiști se așteaptă ca BLS să rectifice această problemă în luna mai, situație în care estimările pentru rata șomajului din mai ar putea urca chiar până la 27%. De menționat că șomajul în perioada Marii Depresiuni din anii 1930 a ajuns până aproape de 25%.
Efecte așteptate pe plan politic
Depresia de pe piața muncii prezintă un risc semnificativ pentru președintele Donald Trump, care va solicita alegătorilor un nou mandat pe 3 noiembrie. Administrația Trump a fost aspru criticată pentru gestionarea pandemiei și nici sub aspect economic nu pare să se fi descurcat prea bine. Deși mulți economiști se așteaptă ca rata șomajului să crească spre recordurile amintite în luna mai, se estimează că aceasta va mai scădea până la toamnă, dar se va menține, oricum, peste 10% atunci când americanii vor fi așteptați la urne.
Detaliile sondajului asupra gospodăriilor ar putea oferi indicii noi despre economie. În aprilie, cel puțin 18,1 milioane din cei 23,1 milioane de șomeri au declarat că au fost concediați temporar, ceea ce arată că se așteaptă să se întoarcă la locurile de muncă în termen de șase luni. În același timp, aproximativ 2,6 milioane credeau că și-au pierdut definitiv locurile de muncă.
”Ceea ce face ca această criză să fie diferită de toate celelalte de dinainte este că oamenii au crezut că, de îndată ce totul va redeschide, toate locurile de muncă vor fi reluate”, a spus Steven Blitz, economistul-șef al filialei americane a companiei TS Lombard, furnizor independent de servicii de cercetare globală pentru investiții, cu sediul în Marea Britanie. ”Pe măsură ce rata concedierilor temporare ar scădea, iar pierderile de locuri de muncă ar putea fi permanente, probabil că vom observa și o scădere a încrederii în economie, ceea ce va reduce și planurile de cheltuieli”, mai spune Blitz.
În ceea ce privește salariile, pierderea locurilor de muncă cu salarii mici ar putea să se manifeste, pentru a doua lună consecutivă, într-un paradox, și anume creșterea salariilor medii din economie. Prognozele arată că veniturile orare medii ar putea să crească cu 1% în luna mai.
„Creșterea asta nu are nicio legătură cu realitatea”, a declarat James Knightley, economist-șef internațional la ING în New York.