Recoltă uriașă de grâu, dar puțini bani rămași în țară: paradoxul agriculturii românești

România își umple din nou hambarele cu grâu. Adevărata performanță nu se măsoară însă doar în tonele culese de pe câmp, ci și în banii care rămân în țară după recoltă.

Serviciul științific al Comisiei Europene estimează pentru România un randament de 5,46 tone de grâu la hectar, notează TVR Info. La o suprafață cultivată de aproximativ 2,3 milioane de hectare, producția s-ar putea apropia de 12,8 milioane de tone, depășind recordul de anul trecut și fiind cu 20% peste media ultimilor cinci ani.

România, o excepție într-o Europă afectată de secetă

România este una dintre excepțiile unei Europe afectate puternic de secetă. Comisia Europeană și-a redus cu până la 14% prognozele pentru culturile de vară din Uniunea Europeană.

În România, ploile au favorizat culturile din estul și centrul țării. În vest însă, temperaturile care au ajuns până la 41 de grade Celsius au oprit mai devreme umplerea boabelor. Media națională ascunde astfel două realități agricole complet diferite.

Paradoxul producției de porumb

În cazul porumbului apare un paradox: randamentul ar putea fi cu 13% mai mare decât anul trecut, însă fermierii au redus suprafața cultivată de la 1,9 milioane la aproximativ 1,6 milioane de hectare.

În aceste condiții, producția totală ar putea rămâne sub cele 7,7 milioane de tone obținute anul trecut.

România, cel mai mare exportator de cereale din UE

România este deja o forță pe piața cerealelor. Datele Comisiei Europene arată că, în sezonul 2024-2025, țara noastră a fost cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană.

România a vândut peste 5,4 milioane de tone de grâu comun, în valoare de 1,24 miliarde de euro.

O cantitate mare de grâu disponibilă pe piață poate însemna însă și prețuri mai mici pentru fermieri. În plus, comercianții avertizează că nivelul de proteină și calitatea grâului vor conta mai mult decât simpla cantitate recoltată.

Exportăm cereale, dar importăm alimente scumpe

Aici apare marea contradicție a agriculturii românești: exportăm cereale vrac, dar importăm produse alimentare cu valoare adăugată mai mare.

Un studiu al Academiei de Studii Economice, bazat pe datele Institutului Național de Statistică, arată că România a înregistrat un deficit de 3,65 miliarde de euro în comerțul cu alimente și animale vii, în primele 11 luni ale anului trecut.