Resemnare în UE: obiectivele climatice, tot mai imposibil de atins. ”Pregătiți-vă pentru catastrofă!”
Europa se îndreaptă vertiginos către noi niveluri ale încălzirii extreme a climei, iar Uniunea Europeană trebuie să elaboreze planuri detaliate de adaptare a societăților la noile realități climatice, avertizează oamenii de știință europeni într-un raport oficial, făcut public marți și prezentat de publicația POLITICO.eu.
UE trebuie să înceapă să elaboreze planuri concrete pentru a face față noilor condiții de viață pe care le presupune încălzirea continentului european cu 4 grade Celsius în raport cu nivelele de referință din 1990, din cauza schimbărilor climatice, au avertizat în raport consilierii științifici ai blocului comunitar.
Noul avertisment pare un semn de acceptare a faptului că lumea se îndreaptă către o creștere catastrofală a temperaturii globale, care va depăși cu mult obiectivele convenite în cadrul acordului climatic de la Paris și va perturba dramatic viața europenilor.
”Clima Europei se schimbă rapid, iar acesta nu este un risc îndepărtat sau abstract”,
a declarat Ottmar Edenhofer, președintele Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice.
Costurile încălzirii climei: bani și vieți pierdute
Pe măsură ce planeta se încălzește, fenomenele meteorologice extreme, precum inundațiile și secetele, reprezintă o amenințare tot mai mare pentru societatea, economia și ecosistemele Europei. În ultimii ani, zeci de mii de europeni au murit în urma valurilor de căldură și alte sute în urma revărsării râurilor; costurile anuale pentru repararea daunelor cauzate de dezastrele climatice au ajuns la o medie de 45 de miliarde de euro.
Însă eforturile UE de a se pregăti pentru impactul actual și viitor al încălzirii globale sunt insuficiente și fragmentate, lipsite de o viziune coerentă, a avertizat Edenhofer.
”UE nu are o înțelegere comună cu privire la pregătirile care trebuie făcute în mod colectiv, ceea ce duce la evaluări inconsistente ale riscurilor climatice, care adesea subminează gestionarea acestora”,
a adăugat el.
În opinia Consiliului științific, blocul comunitar ar trebui să se protejeze pornind de la ipoteza că, până în 2100, continentul va fi cu 4 grade Celsius mai cald decât în era preindustrială. Estimările vin la puțin timp după ce un raport prezentat Guvernului francez pleca de la o premisă similară, recomandând Executivului să se pregătească pentru o Franță cu 4°C mai caldă.
Pe lângă stabilirea unei baze comune de pregătire, Consiliul recomandă alte patru măsuri pentru a proteja Europa împotriva schimbărilor climatice – de la stabilirea unor obiective obligatorii de pregătire până la sugerarea ca UE să își planifice bugetul în funcție de riscurile climatice.
Politicienii și oamenii de știință, pe contrasens
Multe dintre recomandările Consiliului contravin noilor tendințe care se caracterizează printr-o febră a dereglementării care a cuprins Bruxelles-ul.
De altfel, autorii raportului citat chiar îi mustră pe liderii executivi ai UE pentru diluarea cerințelor de raportare ecologică.
Cu toate acestea, recomandările Consiliului, care reprezintă un consorțiu independent format din oameni de știință de rang înalt, însărcinat prin legislația UE cu emiterea de linii directoare în materie de politică climatică, se dovedesc adesea influente. Raportul său din 2023, care recomandă o țintă de reducere a emisiilor cu cel puțin 90 % până în 2040, a jucat un rol important în determinarea instituțiilor blocului să adopte acest prag drept obiectiv.
Raportul privind pregătirea pentru riscurile climatice – denumită adaptare în limbajul politic – este, de asemenea, oportun: Comisia lucrează la un nou ”cadru” pentru protejarea Europei împotriva schimbărilor climatice, care este așteptat spre sfârșitul anului.
”Recomandările noastre vizează legislația viitoare”,
a spus Edenhofer.
Să ne adaptăm, ca să putem supraviețui!
Deși UE dispune de o legislație extinsă în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, nu au fost elaborate până acum obiective sau politici pentru adaptarea la realitatea climatică a viitorului.
Acest fapt se datorează în parte faptului că este dificil să se elaboreze politici la nivel continental privitoare la impactul climatic, care diferă în ceea ce privește gravitatea și tipologia nu numai între cele 27 de țări ale blocului, ci și în interiorul granițelor fiecăreia dintre ele.
De pildă, Europa de Sud se confruntă cu amenințări tot mai mari din cauza căldurii excesive decât țările din nordul continentului, în vreme ce orașele din zonele costiere vor fi nevoite să facă față unor riscuri diferite față de cele din zonele montane ale țărilor.
Însă eforturile de reducere a emisiilor, cunoscute în jargonul politic ca ”atenuare”, au beneficiat, în general, de mai multă atenție și investiții, deoarece acestea vizează cauza principală a schimbărilor climatice, în timp ce adaptarea abordează simptomele acestora.
Oamenii de știință insistă că ambele sunt mai mult decât necesare.
”Succesul eforturilor globale de atenuare este esențial pentru a determina creșterile viitoare ale temperaturii și amploarea riscurilor globale. Pe de altă parte, adaptarea poate reduce riscurile climatice și daunele asociate”,
a explicat Edenhofer.
De exemplu, episoadele de secetă din sudul Europei vor deveni mai frecvente și mai intense pe măsură ce temperaturile globale vor crește — potrivit Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) al Națiunilor Unite, mai mult de o treime din populația regiunii se va confrunta cu criza apei, la o încălzire globală de 2 °C, iar la 3 °C această proporție se va dubla. Limitarea încălzirii reduce acest risc.
Pentru a atenua acest risc, autoritățile naționale pot introduce măsuri de adaptare, cum ar fi încurajarea fermierilor să treacă la culturi mai rezistente la secetă sau gestionarea consumului de apă.
Cu cât încălzirea globală se agravează, cu atât crește pericolul ca regiunile și sectoarele economice să nu mai poată face față schimbărilor.
Tot ce are UE în prezent este o strategie vagă de adaptare, începând cu 2021. Majoritatea țărilor UE au planuri naționale de adaptare la schimbările climatice sau legi cu anumite elemente relevante pe această temă, dar atât Agenția Europeană de Mediu, cât și Curtea Europeană de Conturi au avertizat că legislația variază foarte mult de la o țară la alta și că unele strategii se bazează pe realități și concluzii științifice depășite.
Cel mai negru scenariu
Consiliul consultativ consideră că toate inițiativele legislative, atât la nivelul UE, cât și în cazul fiecărui stat membru în parte, sunt insuficiente.
Printre cele cinci recomandări, oamenii de știință doresc ca UE să dezvolte o viziune coerentă cu ”obiective de adaptare specifice fiecărui sector, pentru orizontul anilor 2030 și 2040”, și să găsească modalități de gestionare a costurilor economice crescânde ale dezastrelor climatice, eventual prin mecanisme bugetare și de asigurare.
Acest lucru trebuie să se bazeze pe un scenariu de referință comun, spun oamenii de știință, recomandând UE să se pregătească pentru o încălzire globală cuprinsă între 2,8 °C și 3,3 °C peste nivelurile preindustriale — în concordanță cu proiecțiile care ”implică o încălzire de aproximativ 4 °C pentru Europa”, a spus Edenhofer.
”Principiul prudenței” impune UE să se pregătească pentru acest scenariu. Totodat, ar fi momentul ca UE ”să își testeze” planificarea în raport cu scenarii de încălzire chiar și mai accentuate, a afirmat Edenhofer, având în vedere incertitudinile legate de eforturile globale de reducere a emisiilor, cu atât mai mult cu cât SUA își schimbă în mod notabil cursul în ceea ce privește planurile de reducere a emisiilor.
Raportul a criticat, de asemenea, Comisia pentru eforturile sale de dereglementare.
Primul pachet ”omnibus” al Comisiei, menit să simplifice legislația de mediu, a scutit majoritatea companiilor din UE de obligația de a raporta amenințarea pe care o reprezintă schimbările climatice pentru modelele lor de afaceri. Acest lucru, spun cercetătorii, ”poate dilua supravegherea și gestionarea riscurilor climatice în economia UE în ansamblu său”.









