România, alături de alte trei țări, cere CE să finanțeze livrări de gaz suplimentar din Azerbaidjan

Ungaria, Bulgaria, România și Slovacia au făcut apel la Comisia Europeană (CE) să facă din suplimentarea livrărilor de gaze naturale din Azerbaidjan o prioritate pentru Bruxelles, pentru sprijinirea evoluțiile necesare garantării securității energetice în regiune, scrie agenția azeră de presă Azernews, care citează o declarație a ministrului maghiar de Externe, Péter Szijjártó.

Ungaria salută planurile Azerbaidjanului de a dubla aprovizionarea cu gaze către UE până în 2027, a declarat Péter Szijjártó la o conferință de presă comună, organizată la Budapesta, cu ministrul azer al economiei, Mikayil Jabbarov.

El a afirmat că creșterea producției de gaze naturale în Azerbaidjan ar putea juca un rol important în securitatea energetică a Ungariei și a Europei Centrale, dar acest lucru necesită dezvoltarea infrastructurii în regiune, care, la rândul său, are nevoie de sprijinul UE.

”Dacă Europa nu poate obține noi surse de energie, dacă nu poate construi noi rute de transport de energie, aprovizionarea sa cu energie nu va fi sigură”, a avertizat ministrul ungar de Externe.

Potrivit agenției Trend, exporturile de gaze azere către Europa au început pe 31 decembrie 2020, când a fost pus în funcțiune Coridorul Sudic al Gazului, care cuprinde extensia Conductei Caucazului de Sud, Conducta Trans-Anatoliană de Gaze Naturale (TANAP) și Conducta Trans-Adriatică (TAP).

Exportul Azerbaidjanului de gaze naturale pe piața Uniunii Europene va ajunge la 11,6 miliarde de metri cubi începând cu 2023. Exportul total de gaze naturale din Azerbaidjan în acest an va fi de aproape 24 de miliarde de metri cubi.

Publicația Hungary Today reamintește că, în luna decembrie, premierul ungar Viktor Orbán, președintele azer Ilham Aliyev, premierul român Nicolae Ciucă și premierul georgian Irakli Garibașvili au semnat, la București, un acord privind construirea unui cablu submarin de alimentare cu energie electrică din Azerbaidjan către Europa. Proiectul va avea o lungime de 1.195 de kilometri, în timp ce România și Georgia vor fi, de asemenea, conectate cu un cablu optic capabil să transmită date prin internet de mare viteză.