România are o hartă interactivă cu zonele vizate de risc seismic (Cseke Attila)

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a lansat, marți, o hartă interactivă cu zonele vizate de risc seismic, care vine atât în sprijinul cetăţenilor, cât şi al autorităţilor locale pentru a accesa fonduri pentru consolidări.

Guvernul a aprobat, în perioada 2022 – 2023, o serie de programe de investiţii care se derulează la nivelul MDLPA, atât pentru clădiri publice, cât şi pentru blocuri de locuinţe, a amintit, într-o conferinţă de presă, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

„Siguranţa seismică a clădirilor constituie una dintre principalele priorităţi ale Ministerului Dezvoltării. De astăzi, vom avea în România o hartă cu localităţile, cu unităţile administrativ-teritoriale, care sunt vizate de risc seismic, o hartă interactivă, ceea ce înseamnă că orice autoritate locală, orice persoană fizică şi oricine este interesat va putea să vadă localitatea în care trăieşte, în care domiciliază, dacă este într-o zonă vizată de risc seismic şi care este eligibilă în programele de consolidare de risc seismic ale Ministerului Dezvoltării”,

a informat Cseke Attila, potrivit TVR Info.

El a menţionat că Legea 112/2022 a introdus noi mecanisme privind procesul de evaluare a riscului seismic şi în ceea ce priveşte posibilitatea de finanţare de către statul român a lucrărilor de consolidare.

„Prima etapă este evaluarea vizuală rapidă a clădirilor. (…) Legat de blocurile de locuinţe, termenul final pentru autorităţile locale este 1 iunie 2026. Şi aceste lucrări trebuiau să înceapă anul acesta, la 1 ianuarie 2025, pe clădiri publice. Termenul este expirat la 1 noiembrie 2024. Aşteptăm autorităţile locale să încarce platforma digitală a Ministerului Dezvoltării rezultatul acestor evaluări vizuale rapide”,

a detaliat ministrul Dezvoltării.

El a menţionat că judeţul Constanţa a încărcat cele mai multe informaţii.

În prezent, sunt definite patru categorii de risc seismic: 1 şi 2, care sunt considerate ca fiind periculoase, atât pentru viaţa oamenilor, cât şi pentru eventuale pagube majore, respectiv 3 şi 4 – categorii în care sunt incluse clădiri care se află într-o anumită siguranţă legat de riscul seismic.

„Mare parte a teritoriului ţării este considerată eligibilă pe această legislaţie pe care o avem în România. Practic 2.681 de UAT-uri, care reprezintă 80% din teritoriul ţării, sunt eligibile pentru a fi finanţate în aceste programe derulate de Ministerul Dezvoltării. Sunt eligibile UAT-urile care au o valoare de vârf a acceleraţiei terenului de cel puţin 0,15 G. Este o unitate de măsură folosită de către specialişti, respectiv de la 0,15 în sus până la 0,40, cum vedeţi în zona Vrancea, de exemplu. Acolo unde este albastru închis este 0,40. Această eligibilitate a fost iniţial prevăzută pentru 0,20. În urma cutremurelor care au fost în Gorj, acum doi ani de zile, unde au apărut probleme la clădiri, în zone care iniţial nu erau considerate eligibile – a fost oarecum, dacă vă aduceţi aminte, o surpriză şi pentru specialişti, s-au produs cutremure care au avut ca şi urmări fisuri pe clădiri, pe şcoli, pe biserici – şi atunci această eligibilitate s-a extins de la 0,20 şi la 0,15”, a explicat Cseke Attila.

Conform acestuia, în Bucureşti, ultima valoare a acceleraţiei terenului este de 0,30, deci o zonă expusă riscului seismic.

„Aceasta este eligibilitatea oferită de harta seismică. Ca să putem încheia contract de finanţare pentru consolidarea de risc seismic de clădiri, evident, clădirile respective trebuie expertizate”,

a adăugat ministrul.

El a amintit că există cinci programe la MDLPA pe consolidarea de risc seismic, cu anumite diferenţe între ele, fiind vizate şcoli, spitale, instituţii publice.

În cadrul Programului naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, au fost semnate 66 de contracte de finanţare, în valoare de 1.126.198.835 de lei, dintre care şapte, în valoare de 258.497.594,34 de lei, pentru blocuri de locuinţe.

Prin Programul naţional de investiţii „Şcoli sigure şi sănătoase” au fost semnate 30 de contracte de finanţare, în valoare totală de 845.218.081,52 lei, iar prin Programul naţional de investiţii pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino”, au fost semnate două contracte de finanţare, în valoare totală de 15.370.151,27 de lei.

Suplimentar, din fonduri europene, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Ministerul Dezvoltării finanţează consolidarea a 39 blocuri de locuinţe şi 165 clădiri publice, potrivit datelor MDLPA.

„În PNRR, care a fost primul program pe risc seismic ca şi finanţare, înainte de a avea Legea 212, avem 272 de milioane de euro fără TVA contractate şi avem 39 de blocuri de locuinţe şi 165 de clădiri publice. Şi aici absorbţia este puţin peste 10% din valoarea contractată. E nevoie ca autorităţile locale să urgenteze execuţia acestor lucrări. Aici avem fonduri europene. Primele trei – patru programe sunt pe bugetul de stat. În ceea ce priveşte Bucureştiul, pentru că Bucureştiul, după cum ştiţi, este printre primele 10 capitale din lume expuse la risc seismic, avem cu contract de finanţare pe buget de stat 14 obiective, dintre care trei sunt şcoli şi 11 blocuri de locuinţe, toate în Sectorul 3. În această săptămână vom mai semna încă cinci contacte de finanţare pentru cinci blocuri de locuinţe, tot în Sectorul 3”, a indicat oficialul MDLPA.

El a specificat că există finanţare pentru aceste programe de consolidare de risc seismic şi ele constituie o prioritate şi în 2025.

„Astăzi, în urma publicării acestei hărţi interactive, vom comunica şi cu toţi prefecţii din ţară, defalcat pentru fiecare judeţ, toate unităţile administrativ-teritoriale, localităţile care sunt eligibile pe aceste programe de risc seismic, astfel încât nu numai prin această hartă interactivă, care e accesibilă pentru oricine, dar şi prin comunicare oficială, toate UAT-urile şi toţi primarii să ştie că au această posibilitate. (…) Guvernul a creat instrumente de finanţare pentru siguranţa seismică, este responsabilitatea autorităţilor locale să aducă documentaţia necesară pentru proiecte mature care pot fi finanţate”,

a subliniat Cseke Attila.

Harta interactivă, în care sunt incluse 2.681 de unităţi administrativ-teritoriale din România, poate fi accesată pe pagina Ministerului Dezvoltării la https://www.mdlpa.ro/subarticles/8/hartariscseismic