România, Bulgaria, Croația și Slovenia intenționează să utilizeze cărbunele și după 2030


Autor:    -  
electricity, power poles, power lines
Fotografie de analogicus pe Pixabay

Timp de citire: 2 minute

Cel mai recent raport publicat de Rețeaua de Acțiune Climatică (Climate Action Network – CAN) și ZERO analizează planurile naționale integrate pentru energie și climă din 15 state membre, inclusiv țări din sud-estul Europei – România, Croația, Grecia și Slovenia – , atrăgând atenția că șapte state membre UE intenționează să utilizeze cărbunele pentru producția de energie și după 2030, în ciuda intențiilor comunitare de a elimina cărbunele din mix-ul energetic până la acea dată.

”Îmbunătățirile constatate nu pot cataliza tranziția energetică necesară pentru atingerea obiectivului pe termen lung al Acordului de la Paris”, se arată în raportul citat de publicația Balkan Green Energy News.

Raportul, „Pave the Way for Increased Climate Ambition: Opportunities and gaps in the final National Energy and Climate Plans”, realizează o comparație între forma propusă inițial și cea finală a planului național integrat al fiecărei țări, prezentând avantajele și deficiențele.

O evaluare a Comisiei Europene privitoare la planurile finale ale statelor membre este așteptată în lunile următoare

Planurile naționale integrate pentru energie și climă sunt o parte vitală a pachetului ”Clean Energy for All”, adoptat de Comisia Europeană pentru a atinge țintele primare pentru 2030.

România: Risc de menținere a infrastructurii de gaze

România intenționează să păstreze aproape 2 GW din capacitatea instalată pe bază de cărbune cel puțin până în 2030 și să utilizeze gazul natural într-o măsură considerabilă pe post de ”combustibil de tranziție” către o industrie energetică decarbonizată, ceea ce creează riscul de menținere a infrastructurii de gaze, notează raportul.

Croația: Nu există măsuri pentru reducerea utilizării cărbunelui până în 2030

Pentru Croația, planul național integrat nu prevede măsuri pentru reducerea utilizării cărbunelui până în 2030, deși strategia energetică a țării nu include generarea de electricitate în centralele pe cărbune după 2035. Cele două planuri trebuie armonizate, luând în considerare măsurile pentru o eliminare a cărbunelui, lucru care ar trebui să fie inclus în planul integrat, chiar dacă se intenționează acest lucru numai după 2030.

Slovenia: Utilizarea cărbunelui pentru producția de energie electrică până în 2050

Slovenia prevede utilizarea cărbunelui pentru producția de energie electrică până în 2050 și ia în considerare investițiile în tehnologia de captare și stocare a carbonului. Planul Sloveniei prevede eliminarea treptată a cărbunelui intern și importat în scopuri energetice, în vederea reducerii acestuia cu cel puțin 30% până în 2030. În loc să stabilească un termen limită pentru închiderea centralelor electrice pe cărbune, Slovenia va lua o decizie cu privire la eliminarea treptată cărbune abia în 2021.

Grecia: Creștere mare a capacității de gaz fosil

Deși planul final al Greciei include decizia de închidere a instalațiilor pe lignit până în 2023 și eliminarea completă a lignitului până în 2028, electricitatea care trebuia să fie produsă din lignit până în 2030 este înlocuită în mare parte de gaze fosile și, într-o măsură mult mai mică, prin energie regenerabilă și stocare de energie. Prin urmare, planul final al Greciei include o creștere mare a capacității de producție din gaze fosile în comparație cu proiectul inițial. Din cei 9,1 ΤWh de electricitate pe bază de lignit, 8 TWh va fi producție substituită din gaze fosile.


Google News  Fiți la curent cu ultimele noutăți! Urmăriți AFACERI.news și pe Google News!