România, codaşă în UE în ceea ce privește depistarea cancerului şi tratarea pacienţilor oncologici


Autor:    -  
A linear accelerator (LINAC) is set up to deliver stereotactic radiosurgery.

Timp de citire: 3 minute

România a făcut progrese importante în ultimii zece ani în dotarea spitalelor cu aparatură de diagnostic şi tratament al cancerului, însă rămâne codaşă în Uniunea Europeană, arată raportul “Profil de ţară privind cancerul: România 2025”, publicat luni de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), un club al ţărilor dezvoltate la care ţara noastră este în curs de aderare, cu perspectiva de a deveni membru în 2026, scrie 360medical.

PERSONAL MEDICAL

Potrivit raportului, România se confruntă cu un deficit de forţă de muncă în domeniul oncologiei, care afectează furnizarea de servicii de prevenire, screening, diagnosticare, tratament, monitorizare şi îngrijire paliativă a cancerului.

Astfel, o evaluare realizată în 2022 de Comisia multidisciplinară de oncologie din cadrul Ministerului Sănătăţii a arătat că în România existau 4,4 oncologi la 100.000 de locuitori.

În 19 dintre cele 42 de judeţe ale ţării, numărul de specialişti oncologi şi rezidenţi în oncologie era mai mic de 2 la 100.000 de locuitori, în timp ce, în 15 judeţe, el se situa între 2 şi 4 la 100.000 de locuitori.

Ca imagine de ansamblu, România este puţin peste media UE în privinţa personalului medical raportat la numărul de cazuri de cancer. Astfel, în România există 694 de medici la 1.000 de cazuri noi de cancer (peste media UE, de 679/1.000) şi 1.548 de asistenţi medicali la 1.000 de cazuri noi de cancer (media UE fiind de 1.376/ 1.000).

Totuşi, forţa de muncă şi dotarea cu aparatură medicală sunt distribuite inegal la nivel naţional, ceea ce face ca pacienţii să fie nevoiţi să parcurgă distanţe lungi pentru monitorizare şi tratament.

“Această situaţie generează obstacole în calea accesului la tratament din cauza costurilor suplimentare, a perioadelor lungi de aşteptare şi a dificultăţilor de acces la serviciile de îngrijire”,

menţionează documentul.

O altă problemă este lipsa unui program specific de specializare pentru asistentele medicale în oncologie. În România, formarea asistenţilor medicali în oncologie se desfăşoară la locul de muncă, cu o perioadă de instruire sub îndrumarea personalului medical specializat.

“O provocare importantă în ceea ce priveşte resursele umane este reprezentată de deficitul de personal tehnic nemedical (de exemplu, fizicieni şi biochimişti), care este dificil de recrutat şi de păstrat în sistemul public din cauza salariilor neatractive în comparaţie cu cele ale personalului medical şi a salariilor oferite de sectorul privat”,

subliniază raportul.

Totuşi, România a luat măsuri pentru a aborda acest deficit de resurse umane prin adoptarea Strategiei naţionale pentru dezvoltarea resurselor umane în domeniul sănătăţii pentru perioada 2022-2030.

DOTĂRI MAI BUNE, DAR ÎNCĂ INSUFICIENTE

În ceea ce priveşte dotarea cu echipamente de diagnostic, aceasta s-a îmbunătăţit de-a lungul timpului în România. Astfel, numărul de tomografe computerizate a crescut de peste două ori între 2012 şi 2022, de la 9 la 1 milion de locuitori la 24 de aparate la 1 milion de locuitori.

În mod similar, densitatea aparatelor RMN a crescut de la 4/1 milion de locuitori în 2011 la 15/1 milion în 2022.

“Principala provocare o reprezintă distribuirea echipamentelor şi disponibilitatea specialiştilor pentru utilizarea acestora”,

punctează documentul.

Accesibilitatea la tomografia cu emisie de pozitroni (PET) s-a îmbunătăţit, de asemenea, în mod semnificativ în ultimii ani.

Numărul scanerelor PET a crescut de peste patru ori între 2012 şi 2021, de la 0,2 aparate la 1 milion de locuitori la 0,9 aparate / 1 milion de locuitori. În plus, în 2022 au fost adoptate noi reglementări pentru eliminarea barierelor administrative de acces la examinările PET.

În privinţa echipamentelor de radioterapie, numărul acestora a ajuns în România la 5 la 1 milion de locuitori în 2022, în creştere cu 27% faţă de 2013.

În ciuda progresului, densitatea echipamentelor de radioterapie rămâne în România cu 38% sub media UE (8 / 1 milion de locuitori) şi cu 32% mai mic decât media în rândul statelor cu nivel de dezvoltare similar României (7,3 / 1 milion de locuitori).

Echivalenţii economici ai României, definiţi în funcţie de valoarea PIB pe cap de locuitor din 2022 la paritatea puterii de cumpărare, sunt Bulgaria, Estonia, Grecia, Croaţia, Ungaria, Letonia, Polonia, Portugalia şi Slovacia.


Google News  Fiți la curent cu ultimele noutăți! Urmăriți AFACERI.news și pe Google News!