România se situează sub media Uniunii Europene în ceea ce privește speranța de viață

România continuă să înregistreze diferențe importante față de restul Uniunii Europene în ceea ce privește speranța de viață și mortalitatea prematură. În timp ce media europeană a depășit nivelul de dinaintea pandemiei, la nivel național toate regiunile se numără printre zonele în care bărbații trăiesc, în medie, mai puțin de 76 de ani, scrie B1.

Datele Eurostat evidențiază și contraste teritoriale puternice, cu un decalaj de peste doi ani între București-Ilfov și Nord-Est.

Cum se distribuie speranța de viață în România?

Cele mai recente estimări Eurostat arată că speranța de viață la naștere în România variază între 75,5 și 77,8 ani, în funcție de regiune. București-Ilfov se află pe primul loc, cu 77,8 ani, urmată de Centru, cu 77 de ani, și Sud-Vest Oltenia, cu 76,9 ani.

La celălalt capăt al clasamentului se află regiunile din estul țării. Speranța de viață este de 75,7 ani în Sud-Est și coboară la 75,5 ani în Nord-Est. Diferența dintre București-Ilfov și Nord-Est ajunge astfel la 2,3 ani, evidențiind disparitățile teritoriale asociate condițiilor socio-economice, nivelului de trai și accesului la servicii medicale.

Diferențele sunt și mai evidente în cazul bărbaților. În 2024, toate regiunile României s-au numărat printre cele 48 de regiuni NUTS 2 din UE în care speranța de viață a bărbaților era sub 76 de ani. Mai mult, Nord-Est și Sud-Est au intrat în grupul restrâns al celor șase regiuni europene în care indicatorul a coborât sub 72 de ani.

Datele arată și un decalaj important între femei și bărbați. În toate cele 244 de regiuni NUTS 2 ale Uniunii Europene, femeile au avut în 2024 o speranță de viață mai ridicată decât bărbații, iar unele dintre cele mai mari diferențe au fost consemnate în statele baltice, Polonia și România.

Cum se compară datele României cu media europeană?

La nivelul Uniunii Europene, speranța de viață la naștere a revenit pe o traiectorie ascendentă după șocul provocat de pandemia de COVID-19. Indicatorul a crescut în general începând din 2002, însă această evoluție a fost întreruptă în 2020 și 2021.

Redresarea a început în 2022 și a continuat în următorii doi ani. În 2024, speranța de viață la naștere în UE a ajuns la 81,5 ani, cu aproximativ 0,2 ani peste nivelul de dinaintea pandemiei.

Cele mai ridicate valori pentru femei au fost înregistrate în numeroase regiuni din Spania, Italia și Franța. Pragul de 85,5 ani a fost atins sau depășit și în regiuni din Grecia, Austria, Portugalia și Suedia, precum și în Cipru și Luxemburg.

În cazul bărbaților, media UE a fost de 78,9 ani. Toate regiunile din Danemarca, Irlanda, Spania, Italia, Țările de Jos, Finlanda și Suedia au depășit această valoare. România se află astfel la o distanță considerabilă de regiunile europene cu cele mai bune rezultate.

Diferențele sunt vizibile și în structura cauzelor de deces. În 2023, aproximativ 1,6 milioane de persoane din UE au murit din cauza bolilor sistemului circulator, acestea reprezentând 32,5% din totalul deceselor.

În 25 de regiuni europene, bolile sistemului circulator au provocat cel puțin jumătate dintre decese. Toate aceste regiuni se aflau în Europa de Est și în statele baltice, iar printre ele s-au numărat toate cele opt regiuni ale României.

Ce indică statisticile despre mortalitatea prematură?

România se află într-o situație nefavorabilă și în ceea ce privește mortalitatea prematură. În 2023, aproximativ 1,56 milioane de persoane din Uniunea Europeană au murit înainte de vârsta de 75 de ani, reprezentând 32,1% din totalul deceselor.

Unul dintre indicatorii utilizați pentru măsurarea fenomenului este numărul anilor potențiali de viață pierduți. La nivelul UE, acesta s-a situat la aproximativ 4.700 de ani la 100.000 de locuitori.

În 22 de regiuni europene, valoarea a depășit însă 7.500 de ani potențiali de viață pierduți la 100.000 de locuitori. În această categorie au intrat toate cele șase regiuni ale Bulgariei, cinci regiuni din Polonia și patru regiuni din România.

Cea mai dificilă situație din România a fost înregistrată în Nord-Est, unde indicatorul a ajuns la 9.255 de ani potențiali de viață pierduți la 100.000 de locuitori. Potrivit datelor Eurostat, aceasta a fost a treia cea mai ridicată valoare din întreaga Uniune Europeană.

Statisticile arată astfel că revenirea speranței de viață după pandemie nu s-a produs uniform în Europa. În timp ce media UE a depășit deja nivelul anterior crizei sanitare, mai multe regiuni din România și din estul Uniunii continuă să înregistreze o speranță de viață mai redusă și niveluri ridicate ale mortalității premature și ale deceselor provocate de bolile sistemului circulator.