Romgaz, vacă de muls în războiul Stat-OMV, plătește 1 miliard taxă de solidaritate și se decapitalizează puternic

Timp de citire: 3 minute

Societatea Naţională de Gaze Naturale ROMGAZ urmează să plătească 906,104 milioane lei în contul taxei de solidaritate, suma fiind prevăzută în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru 2023, ce va fi supus aprobării acţionarilor în data de 20 februarie.
Problema e că ROMGAZ a ajuns o vacă de muls de către Statul român, care, pe lângă încasarea dividendelor de 90% din profit, o decapitalizează și prin prezenta taxă de solidaritate, gândită pentru “pedepsirea” OMV.
Iar acest lucru survine tocmai când Romgaz este implicată în mari investiții naționale care să ducă la independența energetică a țării, Statul lăsând practic compania fără resurse financiare.

Astfel, conform proiectului, publicat pe site-ul companiei, la capitolul cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate sunt prevăzute: cheltuieli cu redevenţele calculate procentual la producţia fizică extrasă şi la condens (1.047.822.000 lei), impozitul pe veniturile suplimentare din vânzarea gazelor (2.202.924.500 lei), contribuţia la fondul de tranziţie energetică (1.794.800 lei), contribuţiile datorate către ANRE (13.997.000 lei), contribuţia de solidaritate (906.104.000 lei), precum şi impozite pe teren, pe clădiri, totalitatea taxelor de autorizare, de mediu şi alte impozite şi taxe.

Cheltuielile cu impozitele şi taxele reprezintă 55% din totalul cheltuielilor societăţii.

Conform art. 1, alin. (1) din Ordonanţa Guvernului, taxa de solidaritate se aplică firmelor care au cifra de afaceri de peste 75% inclusiv, din activităţi desfăşurate în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, cu codurile CAEN: 0610 – Extracţia ţiţeiului, 0620 – Extracţia gazelor naturale, 0510 – Extracţia huilei, 1910 – Fabricarea produselor de cocserie şi 1920 – Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului.

Totodată, contribuţia de solidaritate se datorează şi de către părţile afiliate.

Ministerul Finanţelor a transpus prin Ordonanţa de Urgenţă, aprobată în şedinţa de Guvern din 29 decembrie 2022, prevederile Regulamentului UE 2022/1854 care vizează toate statele membre şi are ca principal obiectiv protejarea categoriilor vulnerabile de populaţie împotriva efectelor creşterii preţurilor la energie şi finanţarea investiţiilor în proiecte energetice strategice.

Potrivit autorităţilor române, în urma acestei măsuri ar urma să fie încasaţi într-un fond special 3,9 miliarde de lei. Contribuţia de solidaritate este de 60% pentru ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 şi 2021. Din suma colectată în acest fond special, minimum 70% se vor distribui pentru finanţarea investiţiilor strategice, precum şi a investiţiilor în eficienţa energetică şi în energie din surse regenerabile

Săptămâna trecută, grupul austriac OMV a anunţat că, în ceea ce priveşte contribuţia de solidaritate decisă la nivelul UE şi transpusă în legislaţia din România prin OU din 29 decembrie 2022, consideră că

“OMV Petrom ar urma să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi rafinarea petrolului”.

Miercuri, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a declarat că a solicitat Comisiei Europene clarificări în privinţa regulamentului european transpus în legislaţia naţională prin ordonanţa de urgenţă pe energie, pentru introducerea contribuţiei de solidaritate, adăugând că “toată lumea va plăti solidar costul crescut al vieţii”.

“Guvernul a implementat şi acest pilon 3, contribuţia de solidaritate, preluând tot ceea ce scrie în regulament (european – n.r.), inclusiv elementele care văd că trezesc o serie de elemente de interpretare, respectiv acea referire la cel puţin 75% din cifra de afaceri pe anumite sectoare. Scopul este următorul: cei care au făcut profituri şi venituri excepţionale din sectorul energetic vor plăti solidar pentru a compensa creşterea costului vieţii, atât pentru cetăţeni, dar şi creşterea costului şi pentru companii şi este o chestiune pe care a recunoscut-o şi Europa. România a făcut aceşti paşi încă din ianuarie 2022”, a afirmat Adrian Câciu.

El a precizat că a cerut Comisiei Europene clarificări legate de această contribuţie de solidaritate.

“Pentru a nu mai fi neclarităţi în interpretarea regulamentului şi a ordonanţei, am solicitat Comisiei Europene să facă o normă de interpretare pe acest articol, mai ales pe articolul 2, definiţii din regulament, şi această solicitare am făcut-o în temeiul punctului 66 din preambul, care spune că, în cazul în care există neclarităţi în implementare pe ceea ce înseamnă contribuţia de solidaritate, statele membre pot solicita Comisiei Europene o normă de interpretare”, a adăugat ministrul.

Câciu a spus că vor fi făcute modificări în legislaţie, dacă în urma clarificărilor Comisiei Europene rezultă că acest lucru trebuie îmbunătăţit în cadrul legislativ.