Rusia ripostează la sancțiunile Vestului: producția de petrol, tăiată; țițeiul se scumpește instantaneu
Prin vocea vice-premierului Alexandr Novak, Rusia a anunțat vineri că își va reduce luna viitoare producția de petrol cu 500.000 de barili pe zi. Decizia a fost luată ca răspuns împotriva sancțiunilor occidentale și are menirea de a conduce la creșterea bruscă a prețurilor petrolului, transmite Bloomberg. De îndată, țițeiul Brent, referința europeană, a sărit cu 2%, până la 86,50 dolari pe baril, în tranzacțiile de la Londra.
Reducerea producției cu echivalentul a aproximativ 5% din producția din ianuarie, a fost sugerată în mod repetat de Kremlin, de când Uniunea Europeană și G-7 au început să discute limitarea prețului țițeiului de export din Rusia.
Decizia anunțată la Kremlin amenință să aducă noi turbulențe pe o piață a petrolului care, altfel, păruse să se adapteze deciziei UE de interzicere a majorității importurilor de petrol rusesc pe cale maritimă.
Imediat după anunț, cotațiile țițeiului au crescut brusc, țițeiul Brent, referința europeană, crescând cu până la 2%, la 86,50 dolari pe baril în tranzacțiile de la Londra. Până în această săptămână, indicele de referință a scăzut cu 9% de la mijlocul lunii ianuarie, contribuind semnificativ la atenuarea îngrijorărilor legate de viitoarea evoluție a inflației.
”Rusia consideră că mecanismul de plafonare a prețurilor petrolului și a produselor petroliere rusești reprezintă o imixtiune în relațiile de piață și o extindere a politicilor energetice distructive ale Occidentului colectiv”, a declarat vineri vice-premierul rus Alexander Novak într-o declarație de presă.
Anunțul Moscovei vine în siajul deciziei OPEC+ de a restricționa producția statelor partenere la 2 milioane de barili pe zi, decizie anunțată la sfârșitul anului trecut. OPEC+ este cartelul statelor exportatoare de petrol, controlat de Rusia și Arabia Saudită.
În acest moment, Rusia este capabilă să-și vândă volumele de petrol pe piețele străine, dar nu dorește să adere la restricțiile de preț impuse de țările occidentale, a mai spus Novak.
”În ce privește luarea altor decizii ulterioare, vom acționa în funcție de modul în care va evolua situația din piață”, a adăugat el.
La o reuniune a comitetului OPEC+ de la începutul acestei luni, miniștrii de resort din țările partenere au ajuns la concluzia că nu este nevoie să-și modifice limita de producție, care va fi în vigoare până la sfârșitul anului 2023.
”De la impunerea interdicțiilor UE la import și a introducerii plafonului de preț, majoritatea observatorilor se așteptau la o oarecare scădere de producție, pe care Moscova ar putea încerca să o prezinte drept o reducere voită, drept o alegere de politică voluntară. Mă îndoiesc că partenerii OPEC+ ai Rusiei au fost luați prin surprindere și nu mă aștept ca reducerea ofertei să le modifice poziția politică de a nu modifica limita de producție”, a declarat Bob McNally, președintele Rapidan Energy Group și fost oficial la Casa Albă.
Pe termen scurt, nu există alt producător care să umple golul de aprovizionare creat de reducerea producției din Rusia, a declarat Giovanni Staunovo, analist la UBS Group AG.
Veniturile Moscovei au fost afectate în ultimele luni, iar scăderea cu aproximativ 40 de dolari pe baril a cotației de referință Brent din iunie și până acum a fost cel mai mare factor pentru aceasta.
Țițeiul Urals – principala referință a țițeiului exportat de Rusia – se tranzacționează cu discounturi semnificative către clienți non-europeni, Rusia căutând noi piețe și metode alternative de transport.
Chiar și așa, producția rusă a fost surprinzător de rezilientă. De la minimul post-invazie de 10,05 milioane de barili pe zi în aprilie, producția de petrol a Rusiei a revenit la aproximativ 10,9 milioane de barili pe zi la sfârșitul anului 2022. A rămas aproape de acest nivel în ianuarie, în ciuda interdicției Uniunii Europene privind majoritatea transporturilor maritime de țiței, intrată în vigoare la 5 decembrie 2022.
De altfel, în pofida numeroaselor predicţii care vorbeau de un declin ca urmare a sancţiunilor Occidentale, producţia de petrol a Rusiei a crescut în realitate cu 2% pe ansamblul anului trecut, până la 535 milioane de tone (o medie de 10,7 milioane de barili pe zi), graţie majorării vânzărilor pe pieţele din Asia, în special către India şi China.
Veniturile fiscale din petrol și gaze au scăzut cu 46% în ianuarie față aceeași lună de anul trecut, în timp ce cheltuielile au crescut cu 59% din cauza războiului din Ucraina. Combinația acestor factori a condus la un deficit public al Rusiei de 1.760 de miliarde de ruble (circa 25 de miliarde de dolari), a anunțat luni Ministerul de Finanțe.









