Salvăm mediul “călare” pe trotinetele electrice… și nu prea! ANALIZA care te pune pe gânduri

• Analiză șocantă realizată de nemți. În anumite circumstanțe, trotinetele electronice de închiriat sunt la fel de dăunătoare pentru climă precum o mașină alimentată de carburanți clasici.
• Pare greu de crezut, dar în cazul unei perioade scurte de utilizare, al unui mix slab de energie electrică, al colectării și parcării nocturne a trotinetelor electrice, emisiile de CO2 sunt similare cu cele ale unui autovehicul alimentat cu combustibili fosili.
• Doar că poluarea nu este în lumea “civilizată”, ci în țări de lumea a treia sau în curs de dezvoltare unde amprenta de carbon pentru realizarea acumulatorilor sau trotinetelor în ansamblu este uriașă. Perdant sigur: Terra.
• Tehnologia bateriilor nu oferă niciun răspuns. În prezent, la nivel mondial, există suficiente baterii doar pentru a alimenta consumul mediu global de electricitate timp de 1 minut și 15 secunde.

Inițial, e-trotinetele au fost văzute ca o alternativă sustenabilă la mașini. Între timp, însă, ele întâmpină în Europa un curent potrivnic. Și asta nu doar din prisma siguranței rutiere.

Trotinetele electronice de închiriat vor fi interzise în viitor la Paris, dar și în alte orașe există dezbateri aprinse. Motivele sunt în mare parte aceleași: resentimentele orășenilor, pe de o parte, și siguranța traficului, pe de altă parte. Echilibrul climatic a trecut recent în plan secund. Așadar, ce rol pot juca trotinetele electronice private și închiriate în revoluția mobilității?

Parisul este prima capitală europeană care a interzis circulația pe străzile sale a vehiculelor pe două roți. Dacă întrebați în industrie, cel puțin un argument apare cu certitudine: trotinetele de închiriat au sens să fie utilizate doar pentru primul și ultimul kilometru. Acest lucru este valabil mai ales pentru periferiile cu conexiuni îndepărtate la transportul public. A lua o trotinetă până la cea mai apropiată gară în locul unei mașini sau a unei motociclete este o evoluție pozitivă din punct de vedere ecologic. Întrebarea care se pune este dacă acest lucru se întâmplă cu adevărat…

Concluzia Agenției Federale de Mediu din Germania este clară. Studiile din Berlin, Dresda și Paris au arătat că doar 5 până la 8% dintre utilizatorii de trotinete electrice intervievați au folosit vehiculul cu propulsie electrică în locul mașinii. Mult mai frecvent, este vorba de trasee care altfel ar fi fost parcurse pe jos, cu bicicleta sau cu transportul public.

Studiul nemților relevă ipocrizia: mutăm poluarea la săraci

Este de netăgăduit faptul că trotinetele electrice produc mai multe emisii decât mersul pe jos. Este mai greu de spus cum se compară cu bicicletele electrice, mașinile electrice și altele asemenea. Cu toate acestea, un studiu realizat de Universitatea de Științe Aplicate din Bochum oferă primele informații.

În cazul trotinetelor electrice de închiriat, de la producție și utilizare până la reciclare, se generează între 64 și 237 de grame de echivalent CO2 pe pasager-kilometru. Pentru comparație: o mașină cu propulsie fosilă provoacă aproximativ 195 de grame pe pasager-kilometru, iar o mașină cu propulsie electrică aproximativ 90, după cum arată cifrele Agenției Federale de Mediu din Germania.

“Cea mai mare parte a emisiilor este cauzată în timpul producției”,

explică Michael Meschik de la Institutul pentru Transporturi din cadrul Universității de Resurse Naturale și Științe ale Vieții din Viena.

De asemenea, nu trebuie subestimat nici faptul că trotinetele trebuie să fie colectate, încărcate și repoziționate peste noapte.

Gama largă de emisii provenite de la trotinetele private și de la cele închiriate poate fi explicată nu numai prin producție și servicii, ci și prin intensitatea și durata de utilizare.

“În cazul trotinetelor private, sfârșitul bateriei este adesea cel al vehiculului însuși”,

explică Steffan Kerbl, șeful departamentului de testare de la Clubul Automobilistic ÖAMTC din Viena, pentru Der Standard.

O trotinetă electronică privată supraviețuiește în medie la 600 de cicluri de încărcare și se pot parcurge în jur de 50-60 de kilometri la fiecare încărcare. De multe ori, cumpărarea unei baterii noi nu se justifică pentru că nu se amortizează pentru că trotineta este prea uzată. Iar doar bateria nouă este prea scumpă.

“Trebuie să țineți cont de faptul că bateria reprezintă aproximativ 50% din costurile de achiziție”,

explică Kerbl.

Pe de altă parte, trotinetele închiriate sunt concepute pentru a permite înlocuirea bateriilor și remedierea defectelor de mai multe ori.

În practică, însă, acestea nu sunt utilizate pentru perioade lungi de timp. De multe ori, manipularea utilizatorilor nu este suficient de atentă în acest sens. Furnizorul Bird, de exemplu, similar Bolt sau Lime (foto), prezente în România, a estimat durata de viață la doar trei ani, timp în care sunt parcurși 4.295 de kilometri.

“Dacă o compar cu o bicicletă, nu este mult. În cele din urmă, trotinetele sunt șic, dar nu avem nevoie de ele din motive de mediu”,

face o comparație Michael Meschik, care rezumă astfel studiile de care dispune, mizând mai degrabă pe mersul pe jos sau pe clasica bicicletă.

O altă față a ipocriziei bogaților: nirvana iluziilor

Ipocrizia lumii bogate în ceea ce privește combustibilii fosili se manifestă din plin nu doar prin exploatarea metalelor rare sub procese îngrozitor de poluante în țările sărace africane sau asiatice, ci și în răspunsul său la criza energetică globală după invazia Rusiei în Ucraina.

În timp ce țările bogate din G7 admonestează săracii lumii să folosească numai surse regenerabile din cauza preocupărilor legate de climă, Europa și Statele Unite imploră națiunile arabe să extindă producția de petrol. Germania redeschide centralele electrice pe cărbune, în timp ce Spania și Italia își intensifică producția de gaze africane. Atât de multe țări europene au cerut Botswanei să extragă mai mult cărbune, încât țara va trebui să își tripleze exporturile.

O singură persoană din lumea bogată folosește mai multă energie din combustibili fosili decât toată energia disponibilă pentru 23 de africani săraci. Lumea bogată a devenit bogată prin exploatarea masivă a combustibililor fosili, care astăzi furnizează mai mult de trei sferturi din energia sa. Energia solară și cea eoliană furnizează mai puțin de 3 % din energia lumii bogate.

Cu toate acestea, cei bogați blochează finanțarea pentru noi combustibili fosili în țările în curs de dezvoltare. Majoritatea celor mai săraci 4 miliarde de oameni din lume nu au acces semnificativ la energie, așa că cei bogați le spun cu ușurință să facă “saltul” de la lipsa de energie la o nirvana verde a panourilor solare și a turbinelor eoliene.

Această nirvana promisă este un simulacru format din iluzii și marketing verde. Bogații lumii nu ar accepta niciodată energia regenerabilă în afara rețelei – și nici săracii lumii nu ar trebui să accepte acest lucru. Luați în considerare experiența din Dharnai, un sat pe care Greenpeace a încercat să îl transforme în prima comunitate cu energie solară din India în 2014.

Greenpeace a primit o atenție strălucitoare din partea presei mondiale atunci când a declarat că Dharnai va refuza “să cedeze în capcana industriei combustibililor fosili”. Dar în ziua în care a fost pornită energia electrică solară, bateriile s-au descărcat în câteva ore. Un băiat își amintește că voia să-și facă temele, dar nu era suficientă energie pentru singura lampă a familiei sale.

Sătenilor li s-a interzis să folosească frigidere sau televizoare, deoarece ar fi epuizat sistemul. Nu puteau folosi aragazuri electrice, așa că au fost nevoiți să ardă în continuare lemne și bălegar, ceea ce a creat o poluare teribilă a aerului.

În întreaga lume în curs de dezvoltare, milioane de oameni mor din cauza poluării din interior, despre care Organizația Mondială a Sănătății spune că este echivalentă cu faptul că fiecare persoană fumează două pachete de țigări în fiecare zi.

Revenim la industria bateriilor și acumulatorilor: dezastru pentru săracii lumii

Energia solară și cea eoliană sunt incapabile să furnizeze energia necesară pentru industrializare, pentru alimentarea pompelor de apă, a tractoarelor și a mașinilor – toate ingredientele necesare pentru a scoate oamenii din sărăcie. După cum descoperă țările bogate, energia solară și cea eoliană rămân în mod fundamental nesigure. Fără soare sau vânt înseamnă că nu există energie.

Tehnologia bateriilor nu oferă niciun răspuns. În prezent, la nivel mondial, există suficiente baterii doar pentru a alimenta consumul mediu global de electricitate timp de 1 minut și 15 secunde. Chiar și până în 2030, în condițiile unei creșteri rapide preconizate a consumului de baterii, acestea vor dura mai puțin de 12 minute. Pentru context, în fiecare iarnă germană, când energia solară este la minim, energia eoliană aproape zero este disponibilă timp de cel puțin 5 zile, adică mai mult de 7.000 de minute.

Acesta este motivul pentru care lumea bogată este pe cale să continue să se bazeze în principal pe combustibilii fosili timp de decenii. Agenția Internațională a Energiei estimează că, chiar dacă toate promisiunile actuale privind schimbările climatice vor fi îndeplinite, combustibilii fosili vor constitui în continuare două treimi din energia lumii bogate în 2050.

Lumea în curs de dezvoltare vede ipocrizia, așa cum a formulat elegant vicepreședintele Nigeriei, Yemi Osinbajo, citat de Institutul American pentru Cercetări Economice:

“Nimeni în lume nu a reușit să se industrializeze folosind energie regenerabilă” și, cu toate acestea, Africa “a fost rugată să se industrializeze folosind energie regenerabilă, când toată lumea știe că avem nevoie pentru afaceri de industrii alimentate cu gaz”.

În loc să blocheze în mod imoral calea de dezvoltare a altor țări, țările bogate trebuie să investească masiv în inovația necesară pentru a se asigura că toate costurile energiei verzi scad sub cele ale combustibililor fosili. În acest fel, tot mapamondul își poate permite să treacă la alternative regenerabile. Insistând ca săracii lumii să trăiască fără combustibili fosili este doar o semnalizare a faptului că unora le place să se joace cu viețile altora.