Sancțiuni sau educație? Cum vor românii să fie combătută violența în școli

Peste jumătate dintre români (51,9%) consideră că principala responsabilitate pentru prevenirea violenței în școli revine părinților și familiilor elevilor, arată Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XV-a, realizat între 26 octombrie și 2 noiembrie 2026.

Potrivit sondajului citat de TVR Info, 16,6% dintre respondenți văd responsabilitatea la nivelul Ministerului Educației, 14,2% la nivelul profesorilor și al conducerii școlilor, 7,9% la nivelul poliției, iar 6,9% îi consideră responsabili pe elevii înșiși. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,6%.

Cine pune accent pe familie

Responsabilitatea familiei este invocată într-o proporție semnificativ mai mare de votanții PNL și USR, de persoanele de peste 60 de ani, de cei cu studii superioare și de locuitorii din marile orașe.

Ministerul Educației este indicat mai des de votanții AUR, de persoanele între 30 și 44 de ani, de cei cu educație primară și de angajații din sectorul public. Rolul profesorilor și al conducerii școlilor este subliniat peste medie de votanții USR și AUR și de persoanele între 30 și 44 de ani.

Soluții: implicarea părinților, pe primul loc

Întrebați care ar fi cea mai bună soluție pentru reducerea violenței în școli, 37,3% dintre participanți au indicat o implicare mai activă a părinților în educația și supravegherea copiilor. Urmează sancțiuni mai severe pentru elevii violenți (21,5%), controale de securitate mai stricte la intrarea în școli (19%), programe de prevenire a violenței și de educație pentru comportament (12,8%) și creșterea numărului de psihologi și consilieri școlari (7,2%). Un procent de 2,2% nu știu sau nu au răspuns.

Implicarea părinților este susținută mai ales de votanții PNL și USR, de persoanele de peste 60 de ani, de cei cu studii superioare și de bucureșteni.

Sancțiunile mai severe sunt preferate de votanții AUR, de persoanele între 30 și 44 de ani, de cei cu educație primară și de angajații din sectorul privat. Controalele de securitate sunt susținute într-o proporție mult mai mare de votanții PSD și AUR, de persoanele între 45 și 59 de ani, de cei cu educație primară și de locuitorii din mediul rural.

Programele de prevenire și educație pentru comportament sunt preferate de votanții PNL și de tinerii sub 30 de ani.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, afirmă că românii văd violența în școli „înainte de toate” ca pe o problemă de educație în familie, nu doar de disciplină școlară sau de intervenție a autorităților. Potrivit acestuia, școala este percepută mai degrabă ca o instituție care completează educația primită acasă.

Ștefureac observă că, deși familia este considerată principala responsabilă, o parte importantă a populației preferă soluții bazate pe sancțiuni și controale de securitate, în detrimentul consilierii psihologice și al programelor educative.

„Românii consideră că violența în școli este, înainte de toate, o problemă de educație în familie, nu doar de disciplină școlară sau de intervenție a autorităților, școala fiind văzută mai degrabă ca o instituție care trebuie să completeze educația primită acasă. Deși familia este considerată principala responsabilă pentru prevenirea violenței, o parte importantă a populației preferă soluții bazate pe sancțiuni și controale de securitate, în detrimentul consilierii psihologice și al programelor educative. Diferențele dintre categoriile sociale și generații arată că persoanele mai în vârstă și cele cu educație superioară pun mai mult accent pe responsabilitatea familiei, în timp ce generațiile active și persoanele cu educație redusă atribuie, într-o măsură mai mare, responsabilitatea instituțiilor. Aceste diferențe sugerează că nu există un consens la fel de puternic asupra soluțiilor precum există asupra gravității problemei, iar reducerea violenței în școli necesită atât implicarea părinților, cât și măsuri instituționale credibile”,

afirmă Ștefureac.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Datele au fost culese prin metoda mixed-mode secvențial (CATI – CAWI), pe un eșantion simplu aleator de 1.197 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste, din punctul de vedere al sexului, vârstei și ocupației. Eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un grad de încredere de 95%.