Închide

Șantaj CE pentru PNRR. Scade iar pragul la microîntreprinderi. Mai apără cineva micul capital privat românesc?

Avatar
bankruptcy, insolvency, insolvent

Fotografie de kalhh pe Pixabay

Timp de citire: 2 minute
  • Tupeu nemărginit. Reprezentanții Comisiei Europene au cerut din nou scăderea pragului la microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 50.000 de euro încă din acest an pentru a crește încasările la buget și a închide portițele pentru optimizarea fiscală, conform unor surse guvernamentale.
  • După atacul fără precedent la proprietatea privată care a avut loc prin ordonanța-trenuleț din 15 decembrie 2023, cu aplicare din 1 ianuarie 2024, antreprenorii sunt hăituiți din nou.
  • Dacă de la PSD nu există așteptări în privința apărării capitalului privat, liberalii sunt prea ocupați de chestiunile electorale ca să mai intervină de partea antreprenorilor și să-i protejeze de noul asalt bugetar și birocratic european.

”Negociem să scădem eșalonat pragul la microîntreprinderi, dar nu de anul acesta. Comisia Europeană a cerut 50.000, încercăm să negociem să fie pragul mai mare”,

au declarat sursele apropiate de Ministerul de Finanțe.

Reprezentanții Comisiei au cerut public miercuri la București, într-o conferință de presă, ca guvernul să scadă pragul la microîntreprinderi pentru a continua să primească banii din PNRR.

În replică, ministrul Fondurilor UE, Adrian Câciu, a declarat că un jalon este cel privind pragul pentru microîntreprinderi, dar Guvernul îl consideră îndeplinit.

„Comisia are o serie de observații cu privire la plafonul până la care o microîntreprindere trebuie considerată microîntreprindere”,

a declarat ministrul.

Comisia Europeană conduce România

Câciu a mai spus că „Guvernul României conduce România”.

„Comisia Europeană poate avea opinii. Noi suntem în discuții. Discuțiile tehnice vor continua. Reformele le facem pentru România. Evident, opiniile pot fi diferite. Concediem aceste opinii până când aceste reforme sunt făcute în interesul României. Reformele trebuie să își păstreze scopul. Modul în care o reformă se aplică este un mod contextualizat. România este o țară care are o abordare specifică asupra unui tip de reformă, nu neapărat facem o reformă și nu ne uităm care sunt efectele pozitive sau negative. Ne interesează efecte pozitive, structural. Sunt discuții, nu ne reproșează nimeni, sunt discuții. Este normal să fie discuții și cred că obiectivul nostru împreună este ca România să aibă o situație fiscală consolidate, la un moment dat.”,

a declarat Câciu.

G4Media a scris săptămâna trecută că C.E. a blocat cererea 3 de plată din PNRR trimisă de guvern în 15 decembrie 2023, în valoare de 2,7 miliarde de euro, conform surselor guvernamentale.

Cele mai mari probleme sunt cu reforma companiilor de stat (inclusiv RAAPPS – instituția care renovează viitoarea vilă de protocol a lui Iohannis), cu pragul de 500.000 de euro la microîntreprinderi și cu numirile la vârful companiilor din energie, dar și cu noii șefi ai AMEPIP, superagenția care controlează firmele de stat. Săptămâna viitoare va avea loc o discuție decisivă la București.

scroll to top