Scenariu exploziv, la orizont: „Mi-e teamă că suntem în antecamera suspendării președintelui”
Semnal de alarmă pentru Nicușor Dan. Decizia președintelui de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, după retragerea lui Eugen Tomac, a stârnit un val de reacții în mediul politic. Șeful statului este acuzat de unii lideri politici că ar fi încălcat Constituția deoarece nu a convocat noi consultări oficiale cu partidele parlamentare înainte de a face nominalizarea.
Criticile vizează prevederile articolului 103 din Constituție, care stipulează că președintele desemnează un candidat pentru funcția de premier „în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.
Cu toate acestea, textul constituțional nu precizează explicit dacă astfel de consultări trebuie reluate atunci când un premier desemnat renunță la mandat înainte de votul de învestitură și nici nu stabilește forma exactă în care acestea trebuie să aibă loc.
Politologul Cristian Pîrvulescu, decan al Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, consideră că argumentele privind neconstituționalitatea desemnării lui Adrian Veștea nu au fundament juridic.
„Probabil sunt convinși că nu este neconstituțional, dar dacă tot au aruncat pe piață vor să solicite Curții să se pronunțe și în felul ăsta să aibă timp să organizeze Congresul Extraordinar și să-l excludă pe Veștea și pe ceilalți”,
a spus Pîrvulescu, potrivit B1 TV.
Acesta susține că președintele nu avea obligația de a relua procedura consultărilor, întrucât procesul de desemnare început după căderea Guvernului Bolojan nu fusese finalizat.
„Acesta este și motivul pentru care și-a depus mandatul Tomac, pentru că depunându-și mandatul, procedura nu era încă încheiată, noua propunere venind în contextul acesta. Nu era în niciun fel obligat la o nouă consultare”,
a mai adăugat el.
În opinia lui Cristian Pîrvulescu, procedura de desemnare a unui premier se finalizează doar după votul Parlamentului privind învestirea noului Executiv.
„Procedura este încheiată doar în momentul în care există un vot de învestitură în Parlament. Cum votul de învestitură nu a existat, procedura nu a fost încheiată.”
Pornind de la această interpretare, profesorul universitar afirmă că nominalizarea lui Adrian Veștea se încadrează în limitele constituționale și că președintele Nicușor Dan nu a încălcat legea fundamentală.
Cristian Pîrvulescu a mai precizat că nu are niciun dubiu că ceea ce a făcut președintele Nicușor Dan este „absolut constituțional”.”
Cristian Pîrvulescu este de părere că reacțiile dure ale liderilor liberali sunt generate și de perspectiva ca Adrian Veștea să obțină voturile necesare în Parlament.
„Atunci, ce vor să împiedice este votul de învestitură prin prelungirea termenului. Este evident că Abrudean asta va face în calitate de președinte al Senatului.”
Politologul susține că actuala confruntare politică ar putea genera inclusiv schimbări în conducerea Senatului, amintind precedente din ultimii ani.
„În situații ca acestea am avut parte de schimbări abrupte ale președintelui Senatului. Mă refer aici la criza din 2012, când Blaga a fost schimbat cu Antonescu, așa cum în 2010 Geoană a fost schimbat cu Blaga”.
În analiza sa, Cristian Pîrvulescu avertizează că disputa dintre Palatul Cotroceni și partidele care contestă desemnarea lui Adrian Veștea riscă să escaladeze.
„Acuma, dacă tot Grindeanu a făcut jocul cu obiecția de neconstituționalitate, pentru că are acest drept constituțional, acum o fac și ei atacându-l direct pe președinte. PNL și USR sunt acum într-o poziție clară anti-prezidențială și mi-e teamă că suntem în antecamera suspendării președintelui”, a mai explicat Cristian Pîrvulescu.
Profesorul de la SNSPA spune că un asemenea scenariu ar putea arunca România într-o perioadă de instabilitate instituțională.
„Criza constituțională este preambulul crizei de regim și a regimului. Singurii care profită sunt extremiștii”,
a conchis el.









