Schimbările climatice au triplat numărul victimelor ultimelor valuri de căldură din Europa
Valul de căldură din iunie-iulie, un „ucigaș tăcut”, se estimează că a cauzat mult mai multe victime decât inundațiile din Valencia de anul trecut. Un studiu rapid a constatat că aproximativ 1.500 de persoane din 12 orașe europene au murit din cauza schimbărilor climatice provocate de om în timpul ultimului val de căldură, scrie Euronews.
Arderea combustibililor fosili a făcut ca valurile de căldură să fie cu până la 4°C mai fierbinți în Europa, triplând numărul deceselor cauzate de căldură între 23 iunie și 2 iulie, potrivit oamenilor de știință de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine.
Este pentru prima dată când se realizează o analiză rapidă – un tip de studiu care măsoară influența schimbărilor climatice asupra unui eveniment meteorologic extrem – pentru un val de căldură. Deoarece analiza acoperă doar o duzină de orașe, cercetătorii estimează că numărul real al deceselor în Europa se ridică la zeci de mii.
„Acest lucru arată că schimbările climatice sunt un factor decisiv în ceea ce privește căldura extremă, dar sunt încă foarte puțin recunoscute”,
spune dr. Friederike Otto, profesor de științe climatice la Centrul pentru Politici de Mediu, Imperial College London.
„Dacă vom continua să urmăm dorințele industriei combustibililor fosili și să amânăm în continuare măsurile serioase de atenuare, tot mai mulți oameni își vor pierde viața, pentru beneficiul financiar al unei minorități mici, bogate, influente și zgomotoase.”
Cum pot fi estimate decesele cauzate de valurile de căldură?
Pentru a estima numărul deceselor cauzate de căldura excesivă din cauza schimbărilor climatice, cercetătorii au analizat mai întâi datele meteorologice istorice pentru a vedea cât de intense ar fi fost temperaturile într-o lume care nu s-ar fi încălzit cu 1,3 °C.
Schimbările climatice – cauzate în principal de arderea petrolului, cărbunelui și gazelor și, într-o măsură mult mai mică, de defrișări – au făcut ca valul de căldură să fie cu 1-4 °C mai cald, au constatat ei. De asemenea, acestea fac ca valurile de căldură să lovească mai devreme în luna iunie.
O cercetare separată a serviciului UE pentru schimbările climatice Copernicus, publicată tot astăzi, arată că iunie 2025 a fost a cincea lună iunie cea mai caldă înregistrată vreodată în Europa, marcată de două valuri de căldură semnificative. În timpul celui de-al doilea eveniment, între 30 iunie și 2 iulie, temperaturile aerului la suprafață au depășit 40 °C în mai multe țări, ajungând până la 46 °C în Spania și Portugalia.
Echipa World Weather Attribution a utilizat apoi cercetări anterioare privind relația dintre căldură și numărul de decese zilnice, indiferent de cauză, în cele 12 orașe. Ei au estimat numărul de decese legate de căldură atât în valul de căldură recent, cât și într-un eveniment ipotetic mai răcoros, pe o perioadă de zece zile.
Studiul estimează că aproximativ 2.300 de persoane au murit din cauza temperaturilor extreme în orașele respective, de la Lisabona la Budapesta. Dacă clima nu s-ar fi încălzit, ar fi existat cu aproximativ 1.500 de decese în plus mai puțin, ceea ce înseamnă că schimbările climatice sunt responsabile pentru 65% din aceste decese în plus.
„Deși numărul deceselor cauzate de valul de căldură este estimat, deoarece este imposibil să se obțină statistici în timp real, acestea sunt aproximative, așa cum s-a demonstrat în multe studii evaluate de colegi”,
a declarat dr. Otto reporterilor.
„Aceste cifre reprezintă persoane reale care și-au pierdut viața în ultimele zile din cauza căldurii extreme. Și două treimi dintre acestea nu ar fi murit dacă nu ar fi fost schimbările climatice.”
Unde a provocat valul de căldură cele mai multe decese?
Schimbările climatice au fost cauza a 317 dintre decesele estimate din cauza căldurii excesive în Milano, 286 în Barcelona, 235 în Paris, 171 în Londra, 164 în Roma, 108 în Madrid, 96 în Atena, 47 în Budapesta, 31 în Zagreb, 21 în Frankfurt, 21 în Lisabona și 6 în Sassari, arată rezultatele studiului.
Aceasta înseamnă că numărul probabil de decese a fost mai mare decât în cazul altor dezastre recente, inclusiv inundațiile de anul trecut din Valencia (224 de decese) și inundațiile din 2021 din nord-vestul Europei (243 de decese).
Deși cel mai mare număr de decese în exces s-a înregistrat la Milano, se estimează că cea mai mare proporție se află la Madrid: 90%, din cauza creșterii semnificative a căldurii, care a determinat depășirea pragului la care decesele cauzate de căldură cresc rapid.
Unul dintre motive este poziția centrală a Madridului în Spania, explică cercetătorii. Cu cât distanța față de coastă este mai mare, cu atât „semnalul schimbărilor climatice” este mai puternic în cazul căldurii extreme, deoarece oceanul se încălzește mai lent decât uscatul. Lisabona, în schimb, a beneficiat de faptul că se află pe coastă.
„Acest studiu arată că fiecare fracțiune de grad de încălzire face o diferență enormă – fie că este vorba de 1,4, 1,5 sau 1,6 °C”,
spune dr. Garyfallos Konstantinoudis, lector la Institutul Grantham – Schimbări climatice și mediu, Imperial College London.
„Aceste schimbări aparent mici vor duce la valuri de căldură mai intense și la o creștere enormă a deceselor cauzate de căldură.”
Studiul relevă că persoanele în vârstă de 65 de ani și peste au reprezentat 88% din decesele legate de schimbările climatice, subliniind faptul că persoanele cu afecțiuni medicale subiacente sunt cele mai expuse riscului de deces prematur în timpul valurilor de căldură.
Spre deosebire de inundațiile și incendiile provocate de schimbările climatice, valurile de căldură sunt considerate un ucigaș tăcut.
„Majoritatea persoanelor care mor în urma valurilor de căldură decedează acasă sau în spitale, deoarece organismele lor sunt copleșite și cedează în fața afecțiunilor medicale preexistente [cum ar fi bolile cardiace, diabetul și problemele respiratorii]”,
afirmă dr. Malcolm Mistry, profesor asistent la London School of Hygiene & Tropical Medicine.
Dar oamenii de toate vârstele trebuie să ia în serios această amenințare, contrar a ceea ce ar putea sugera unele imagini din mass-media cu oameni care se joacă pe plajă.
„Mulți oameni ar putea simți că sunt invincibili, dar nu sunt”,
spune dr. Otto.
Țările europene își întăresc planurile de acțiune împotriva căldurii
Cercetătorii observă că în Europa s-au înregistrat progrese semnificative în elaborarea planurilor de acțiune împotriva căldurii. Aceste planuri naționale stabilesc măsurile care pot fi luate înainte și în timpul perioadelor cu temperaturi ridicate periculoase, iar autoritățile au devenit mai eficiente în diseminarea mesajului la scară largă.
Cu toate acestea, pentru a proteja oamenii de valurile de căldură mai periculoase, sunt esențiale strategiile pe termen lung de reducere a efectului de insulă de căldură urbană – cum ar fi extinderea spațiilor verzi și albastre – precum și măsurile pe termen scurt, cum ar fi centrele de răcire și sistemele de sprijin pentru cetățenii vulnerabili, adaugă ei.
În cele din urmă, cea mai bună și mai eficientă măsură dintre toate este reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră.
„Singura modalitate de a împiedica valurile de căldură europene să devină și mai mortale este să încetăm să mai ardem combustibili fosili”,
spune dr. Otto.
„Încălzirea climei agravează cu siguranță valurile de căldură”,
comentează Richard Allan, profesor de științe climatice la Universitatea din Reading, Marea Britanie, care nu a fost implicat în analiza „forensică”.
„Comunitățile trebuie să se adapteze la o lume din ce în ce mai periculoasă prin infrastructuri mai rezistente și sisteme de avertizare îmbunătățite, însă numai prin reducerea rapidă și masivă a gazelor cu efect de seră, prin colaborarea tuturor sectoarelor societății, se poate frâna agravarea fenomenelor meteorologice extreme.”
Dr. Chloe Brimicombe, climatolog la Royal Meteorological Society, adaugă că „cercetările de acest gen sunt importante și sunt utilizate din ce în ce mai mult în procesele privind clima, în care grupuri de persoane dau în judecată țări și companii pentru schimbările climatice”.









