Șeful Transgaz, mesaje optimiste pentru iarna viitoare: o vom trece fără probleme. Analiză, detalii și argumente

Gigantul rus Gazprom și-a reluat în această săptămână campania de propagandă bazată pe ceea ce rușii consideră că ar fi necesitatea vitală ca Europa să se alimenteze cu gaze pentru iarnă din Rusia. Directorul general al operatorului Sistemului Național de Transport al gazelor – Transgaz, Ion Sterian, argumentează, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, de ce România – și într-un cadru mai larg, chiar și Europa – nu mai sunt dependente în mod vital de gazele rusești, după un an 2022 în care toate statele au încercat – și au și reușit, în mare măsură – să se desprindă de povara dependenței.

Întâi de orice, Sterian evidențiază gradul remarcabil de ridicat de umplere a depozitelor de gaze naturale ale României la finalul sezonului rece.

”România a încheiat sezonul rece 2022-2023 având în continuare o rezervă semnificativă de gaze naturale înmagazinate, care azi este la circa 1,3 miliarde metri cubi, iar acest lucru înseamnă cu mult peste 700 milioane, cât aveam anul trecut la sfârșitul ciclului. Această rezervă, pe care încă nu am utilizat-o, permite ca diferența de gaze naturale ce trebuie să fie înmagazinată să fie mai mică pentru sezonul rece 2023-2024”, spune șeful Transgaz.

În aceste condiții, calculele sale arată că, la o producție medie zilnică de circa 24 de milioane metri cubi de gaze și un consum mediu între 12 -14 miliarde de metri cubi de gaze în cele șapte luni dintre începutul lunii aprilie și finalul lunii octombrie, se va alcătui o rezervă de 10 milioane metri cubi pe zi, deci un total de 2 – 2,1 miliarde metri cubi de gaze înmagazinabile. Alături de rezerva de la finalul sezonului rece, s-ar ajunge la cca. 3,3 miliarde de metri cubi, chiar fără vreo moleculă de gaz din import.

”Având în vedere condițiile în care am început sezonul de injecție, investițiile realizate și care se vor realiza în infrastructura de transport al gazelor naturale, parteneriatele externe pe care România le-a încheiat, vom putea trece cu bine și peste sezonul rece 2023-2024. În ceea ce privește independența totală față de gazul rusesc, nu pot să mă hazardez să ofer termene, dar vă pot spune cu responsabilitate că, cu cât va fi luată mai repede decizia finală de investiție în perimetrele gaziere de mare adâncime din Marea Neagră, cu atât mai repede se va consolida independența energetică a României”, a precizat Ion Sterian.

Gazele din Marea Neagră: când ar putea ajunge în conductele de la țărm?

Primele gaze din noile perimetre exploatate în platforma Mării Negre vor fi extrase începând din toamna anului 2026, arată Ion Sterian, care adaugă că producția ar putea fi mai mare chiar decât cea care fusese estimată până acum:

”Așa cum arată volumul rezervat de cele două companii pe conductă, producția anuală de gaze a zăcământului Neptun Deep va fi mult mai mare față de estimările de până acum. Cei 9.800 MWh de gaze transportați orar înseamnă un volum anual de 8,1 miliarde metri cubi de gaze care vor intra din Marea Neagră în rețeaua națională de transport. Timp de zece ani, până în toamna lui 2036, cele două companii au estimat că ar putea extrage în fiecare an circa opt miliarde de metri cubi de gaze anual și au rezervat, în consecință, capacitate pe conductă. Volumele vor scădea în anii următori, dar zăcământul va rămâne productiv și în anul 2042, potrivit datelor referitoare la capacitatea rezervată”, spune Sterian.

România își va dubla consumul de gaze în următorii ani

Importanța gazelor naturale în economia românească în perioada următoare va fi uriașă, în condițiile în care Ion Sterian se așteaptă la o creștere semnificativă atât a producției, cât și a consumului.

Astfel, în următorii 3-4 ani, consumul de gaze naturale al României va crește cu circa 9-10 miliarde metri cubi de gaze naturale, adică am putea asista aproape la o dublare a acestuia.

Sterian trece în revistă și principalele surse ale acestei creșteri, majoritatea provenind din consumul industrial:

• construirea centralei electrice de la Mintia cu o capacitate de producție de 1700 MWH și un consum de 2,5 miliarde metri cubi de gaze pe an;
• construcția celor două centrale pe cogenerare de la Ișalnița și Turceni, din cadrul planului de restructurare al CEO, aprobat deja de Comisia Europeană, cu o producție de 1200 MWH și un consum de 1,5 miliarde metri cubi gaze naturale;
• finalizarea lucrărilor, la sfârșitul anului, la Centrala de la Iernut, cu o capacitate de producție de 450 MWH și un consum de 1 miliard metri cubi gaze naturale;
• repornirea Combinatului de îngrășăminte Azomureș, care consumă anual 1,2 miliarde metri cubi gaze naturale;
• repornirea Combinatului chimic de la Piatra-Neamț, care consumă peste 0,8 miliarde metri cubi gaze naturale pe an;
• consumul adițional al consumatorilor casnici și industriali din localitățile care se vor racorda la rețeaua de gaze naturale, unde administrațiile locale au pregătit deja proiecte de distribuție folosind instrumentele aflate la dispoziție: PNRR, Fondul de Modernizare, REPowerEU, sau programele guvernamentale, precum Anghel Saligny.

Schimbarea fundamentală care s-a petrecut în ultimii 4-5 ani

Până acum 4-5 ani, România nu avea drept variante de import decât soluția gazului rusesc, prin Coridorul Trans-Balcanic care intră în țară pe la Isaccea și iese în sudul Dobrogei, la Negru Vodă. Între timp, lucrurile s-au schimbat fundamental. Sterian explică:

”Când spun că România este mai sigură în prezent decât oricând altcândva în trecutul său modern, mă refer la faptul că acum suntem conectați prin reverse flow la toate țările din regiune, mai puțin Serbia, dar și acolo întreprindem demersuri pentru a rezolva situația (…) Putem importa gaz din Ungaria, din Bulgaria, din Marea Caspică, prin gazoductele TANAP și apoi TAP, prin Coridorul Vertical, sau chiar gaz natural lichefiat din terminalele grecești sau turcești. S-au creat premisele transportului gazelor naturale pe Coridorul Sudic și prin Conducta T2 cu o capacitate de 14 miliarde metri cubi/an, din Azerbaidjan, dar și LNG din terminalele din Turcia și Grecia.”

În acest sens, șeful Transgaz reamintește că, pe 9 martie 2023, ”reprezentanți ai operatorilor de transport și sistem din Azerbaidjan, Bulgaria, Ungaria și Slovacia s-au întâlnit la București cu Transgaz, pentru a stabili metodologia de rezervare de capacitate pe acest nou coridor creat, care practic este un Nabucco 2”.

”România poate să fie nu doar un exploatator al rezervelor de gaze naturale, nu doar un punct strategic de tranzit, ci și un important jucător regional, printr-un hub gazier, iar argumentele pentru înființarea unui hub gazier românesc au la bază poziția geostrategică de care se bucură țara noastră, ea fiind localizată pe importante coridoare de transport între piețele bine dezvoltate din centrul Europei și sursele de aprovizionare din Sud-Estul Europei”, apreciază Ion Sterian.

Relația România-Republica Moldova: infrastructura există, a fost construită de Transgaz, totul e să curgă gazul prin conducte

Valoarea proiectelor de investiții și cheltuielile operaționale și investiționale realizate de România, prin compania Transgaz, în scopul asigurării capacităților de transport gaze naturale spre Republica Moldova și interconectarea Sistemului Național de Transport gaze naturale din România cu Sistemul Național de Transport gaze naturale din Republica Moldova este de aproximativ 450 mil. de euro, spune șeful companiei românești.

”Investițiile pe care Transgaz le-a derulat în România, dezvoltările SNT în zona de Nord-Est, dar mai ales investițiile pe care le-am făcut în Republica Moldova, prin intermediul Vestmoldtransgaz, construcția și operaționalizarea gazoductului Ungheni-Chișinău, au fost cruciale pentru asigurarea securității energetice a Republicii Moldova într-o perioadă în care statul vecin și prieten s-a aflat în cea mai acută criză energetică din ultimii 30 de ani. Transgaz a construit gazoductul Onești-Gherăești-Lețcani-Ungheni-Chișinău, care este funcțional și operațional și prin care, Republica Moldova, poate prelua gaze naturale între 1,5-2,2 miliarde mc/an. Trebuie amintit și faptul că Republica Moldova înmagazinează și va înmagazina gaze naturale în depozitele din România”, a adăugat Ion Sterian.

Tema înlocuirii combustibililor fosili cu surse alternative de energie: Nu mergem cumva contra vântului?

Șeful Transgaz afirmă că hidrogenul, în calitatea sa de combustibil alternativ la combustibili fosili tradiționali, reprezintă o prioritate de prim rang pentru compania pe care o conduce.

Astfel, obiectivele actuale ale Transgaz vizează atât dezvoltarea activității de cercetare privind posibilitatea acceptării mix-ului de hidrogen în SNT și modalități de introducere a acestuia în SNT (proiect-pilot privind injecția de hidrogen în conductele de transport gaze naturale), cât și implementarea unei strategii de modernizare și adaptare a infrastructurii existente de transport al gazelor naturale pentru utilizarea hidrogenului și a altor gaze verzi, în vederea decarbonizării.

”Anul trecut, în aprilie, s-a semnat un Memorandum de Înțelegere pentru dezvoltarea regională a unei rețele de hidrogen, iar în mai, Transgaz și BEI au semnat un Acord privind furnizarea de servicii de consultanță pentru elaborarea și dezvoltarea unei strategii de decarbonizare a rețelei de transport gaze naturale din România. Hidrogenul este o prioritate reală pentru noi, dovadă și Acordul privind Foaia de parcurs, pe care l-am semnat în marja Forumului Internațional de la Davos, care recunoaște importanța strategică și economică a investițiilor în infrastructura de gazoducte din România. Transgaz și 3SIIF au convenit anterior să dezvolte în comun proiecte de infrastructură gazieră pregătită pentru hidrogen în România, prin intermediul unor noi societăți mixte de proiect. Valoarea totală a proiectelor se estimează a fi de până la 626 milioane de euro și, după finalizare, acestea vor fi vândute către Transgaz. De îndată ce se va realiza acest lucru, compania va deține și va opera activele proiectelor în conformitate cu legislația română aplicabilă”, amintește Sterian.

Transgaz, profit remarcabil în 2022

Potrivit șefului companiei, profitul excelent obținut în 2022 nu se datorează creșterii prețurilor la gazele naturale, cât, în primul rând, veniturilor noi obținute din creșterea gradului de utilizare a capacității de transport a gazoductului BRUA, precum și controlului strict și eficient al costurilor.

”Profitul net a crescut cu 96% comparativ cu anul 2021, creștere datorată în principal înregistrării unor venituri financiare excepționale non-cash. Valoarea veniturilor excepționale non cash reprezintă 78% din profitul net al societății înregistrat în anul 2022”, explică directorul Transgaz.