Sfârșitul risipei? Lege nouă în UE: mai puțină mâncare aruncată, mai puține haine irosite

Parlamentul European a adoptat marți, în mod definitiv, o lege împotriva risipei alimentare și a deșeurilor textile, în special cele generate de sectorul de fast fashion, un termen care se referă la milioanele de articole ieftine de îmbrăcăminte importate din China, informează AFP, citată de AGERPRES.

Eurodeputații au aprobat, fără amendamente, textul negociat anterior cu statele membre.

Potrivit datelor Comisiei Europene, fiecare european generează 132 kg de deșeuri alimentare și 12 kg de deșeuri de îmbrăcăminte și încălțăminte pe an.

Noua lege introduce obiective obligatorii de reducere a risipei alimentare, care trebuie îndeplinite la nivel național până la 31 decembrie 2030: 10% din prelucrarea și producția de alimente și 30% pe cap de locuitor din comerțul cu amănuntul, restaurante, servicii alimentare și gospodării. Aceste obiective vor fi calculate în comparație cu cantitatea generată ca medie anuală între 2021 și 2023. În urma solicitării Parlamentului, țările UE vor trebui să ia măsuri pentru a se asigura că operatorii economici care au un rol semnificativ în prevenirea și generarea de risipă alimentară (care urmează să fie identificați în fiecare țară) facilitează donarea de alimente nevândute care sunt sigure pentru consumul uman.

Propunerea finală s-a confruntat în continuare cu respingerea din partea restaurantelor și hotelierilor, care s-au opus obiectivelor obligatorii și au pledat în schimb pentru o educare a publicului cu privire la risipă.

Pentru a-și atinge obiectivele, țările membre vor fi libere să aleagă cum își vor îndeplini obiectivele în materie de reducere a deșeurilor alimentare.

‘Ideea este să adopte soluții țintite, care ar putea include promovarea așa-numitelor fructe și legume ‘urâte’, clarificarea etichetării datei de expirare și donarea alimentelor nevândute, dar consumabile’, a explicat eurodeputata poloneză Anna Zalewska.

În schimb, niciun obiectiv nu a fost impus pentru sectorul agricol, lucru criticat de ONG-uri precum WWF. După deșeurile gospodăriilor și industriei alimentare, ‘pierderile care au loc înainte, în timpul și după recoltat sau creștere reprezintă o parte importantă a risipiei alimentare de-a lungul lanțului valoric’, subliniază ONG-ul.

De asemenea, producătorii care pun la dispoziție textile în UE vor trebui să acopere costurile de colectare, sortare și reciclare a acestora, prin intermediul unor noi scheme de responsabilitate a producătorului (EPR) care vor fi instituite de fiecare stat membru, în termen de 30 de luni de la intrarea în vigoare a directivei. Aceste prevederi se vor aplica tuturor producătorilor, inclusiv celor care utilizează instrumente de comerț electronic și indiferent dacă sunt stabiliți într-o țară a UE sau în afara Uniunii. Microîntreprinderile vor avea un an suplimentar pentru a se conforma cerințelor EPR.

Noile norme vor acoperi produse precum îmbrăcămintea și accesoriile, pălăriile, încălțămintea, păturile, lenjeria de pat și de bucătărie și perdelele. La inițiativa Parlamentului, țările UE pot, de asemenea, să instituie scheme EPR pentru producătorii de saltele.

Statele membre ar trebui să abordeze, de asemenea, practicile de modă ultra-rapidă și de modă rapidă atunci când decid cu privire la contribuțiile financiare la schemele EPR.

Legea va fi semnată acum de ambii colegislatori, înainte de publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE. Țările UE vor avea la dispoziție 20 de luni de la intrarea sa în vigoare pentru a transpune normele în legislația națională.