Siegfried Mureșan: Probabil Comisia Europeană va impune “taxa coronavirus” marilor companii

Comisia Europeană vrea să impună o nouă taxă, „de acces” a marilor companii pentru finanțarea economică post-COVID. Banii rezultați ar urma să alimenteze fondul de sprijin economic destinat țărilor europene afectate de pandemia de coronavirus. Taxa ar putea fi 0,2 la sută din cifra de afaceri a celor 70 de mii de companii europene, potrivit unei propuneri a Executivului comunitar. Noua taxă ar putea fi aplicată peste patru ani. Europarlamentarul Siegfried Mureșan a explicat, la Realitatea PLUS, ce presupune o astfel de taxă de acces.

Cele 70.000 de mari companii din UE ar putea să plătească în viitorul apropiat o taxă anuală pentru acces pe piața unică europeană, măsura fiind gândită pentru a finanța programul de relansare economică. Impunerea unei noi taxe companiilor ar putea genera zece miliarde de euro pe an pentru a ajuta la finanţarea planurilor de stimulare, şi va reprezenta mai puţin de 0,2% din cifra de afaceri a marilor companii care beneficiază de piaţa unică a UE, a anunţat Comisia Europeană.

Conform planului care ar urma să fie supus aprobării celor 27 de state membre ale UE, Comisia Europeană va împrumuta de pe piaţă o sumă fără precedent – 750 miliarde euro – pentru a finanţa cheltuielile menite să redreseze economiile afectate de criza provocată de pandemia de coronavirus. Executivul european a propus câteva posibile taxe pentru a ajuta la achitarea datoriei, inclusiv o nouă taxă pentru piaţa unică, care ar putea intra în vigoare în 2024 sau după acest an.

Această taxă de acces face parte dintr-un pachet de opţiuni de majorare a veniturilor, care include o taxă pe carbon, venituri din extinderea schemei de tranzacţionare a emisiilor de poluare şi o taxă pe companiile digitale.

Taxa care va fi percepută de la marile companii ar urma să ia forma unei sume forfetare ce va fi plătită anual pentru utilizarea pieţei unice, iar amploarea ei va depinde de mărimea companiei. În acest sens, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a explicat că marile companii ar putea fi împărţite în două sau trei categorii.

Într-un interviu acordat Financial Times, duminică, Johannes Hahn a cerut statelor membre să sprijine introducerea mai multor noi taxe, printre care şi această taxă anuală care va fi percepută de la 70.000 de mari companii pentru acces pe piaţa unică, în ideea de a finanţa programul de relansare economică la nivelul UE în contextul pandemiei de coronavirus.

Propunerea avansată de Comisia Europeană privind o taxă de acces pe piața internă europeană are nevoie însă de aprobarea Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene.

Astfel că orice taxă comună la nivelul UE trebuie aprobată practic de guvernele tuturor celor 27 de state membre.

Care este poziția României referitoare la noua taxă anunțată de Comisia Europeană?

Au apărut deja și primele reacții de respingere din partea țărilor membre. Austria a anunțat că nu este de acord cu noua taxă, potrivit Realitatea PLUS.

Europarlamentrul Siegfried Mureșan, membru in comisia pentru bugete, a explicat, marți, la Realitatea PLUS, cum va proceda Comisia Europeană cu viitoarea taxă, dar a precizat că nu este încă luată o decizie în privința acestei noi taxe și că UE va ține seama de poziția fiecărui stat membru, inclusiv a României.

„Nu este luată nicio decizie in acest moment si nu se poate lua nicio decizie impotriva vointei României. Comisia Europeana se gandeste acum la surse proprii de venit. In bugetul UE,  tocmai pentru a rambursa, a genera in viitor surse de venit ca urmare a pachetului de redresare economică pe care Comisia Europeana l-a propus – 750 de miliarde de euro pentru toata UE, din care 33 de miliarde de euro doar pentru România”, a spus Mureșan.

Pentru fondurile nerambursabile primite cum se va face plata inapoi?

“Uniunea Europeană se gândește să genereze o sursă de venit – fie o mica taxă pe plastic, fie o taxă pe tranzacții financiare, fie o taxă pe companii digitale, fie o taxă de mediu la frontiera externă a UE. Adică dacă cineva produce, de exemplu, oțel, emite mult dioxid de carbon in afara UE si acesta este importat in UE sa plateasca o taxa conform poluarii si emisiilor de carbon incluse in acel produs. O alta asemenea taxa avuta in vedere este aceasta taxa pentru mari intreprinderi – o taxa de acces pe piata internă europeană. Este doar avută în vedere. Nu stim mai multe detalii. Comisia Europeană poate cel mult sa faca o propunere, nu a facut o propunere concreta”, a mai explicat europarlamentarul liberal.

„Pentru a fi votata la final, e nevoie de unanimitate din partea tuturor statelor membre, inclusiv votul României. Nu se poate vota impotriva vointei noastre, nimic pe impozitare, nimic pe taxare. Romania, in trecut, a spus ca nu se opune unei taxe pe plastic, in anumite conditii. Pana acum, noi Romania, nu avem o pozitie finalizata pe aceasta taxa, asa cum nu are niciun stat membru, e o prounere noua”, a mai explicat Siegfried Mureșan, la Realitatea PLUS.

Planul Comisiei Europene de relansare a economiei după COVID, prezentat de Ursula von der Leyen

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat săptămâna trecută, 27 mai, în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, pentru alimentarea relansării economiei Uniunii după criza coronavirusului. Von der Leyen a declarat că vrea ca statele membre UE să sprijine un pachet de iniţiative de revenire economică în valoare de 2.400 miliarde de euro. Șefa executivului european a propus un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. „Noile iniţiative se vor alătura unui pachet convenit deja în valoare de 540 miliarde de euro. În total, aceasta va duce efortul nostru de revenire la 2.400 miliarde de euro”, a subliniat Ursula von der Leyen.

Cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.