Închide

Simptomul unei crize climatice: Cireșii japonezi nu au înflorit niciodată atât de repede

Avatar
Man and woman walking on pathway surrounded by trees

Fotografie de Satoshi Hirayama pe Pexels

Imaginea emblematică a Japoniei în timpul primăverii este indisolubil legată de înflorirea cireșilor, într-o mare de flori albe și roz, eveniment cu o tradiție veche în cultura japoneză numit sakura. Florile țin doar câteva zile, dar sunt venerate de japonezi de mai bine de un mileniu, iar sakura este un prilej de sărbătoare, întâlniri cu prietenii și cu familia sau de picnicuri în peisaje încântătoare. Anul acesta, din tot felul de motive, sakura a fost altfel.

Sezonul florilor de cireș a venit și a plecat într-o clipită, pe neașteptate, mai devreme decât se întâmplase în orice alt an, iar oamenii de știință avertizează că acest fenomen nu este decât un simptom al crizei climatice ample care amenință ecosistemele de pretutindeni, scrie CNN.

Yasuyuki Aono, cercetător la Universitatea Prefecturală din Osaka, a strâns date privitoare la data în care cade sakura la Kyoto care merg adânc în istorie, până în anul 812 d.Hr., din nenumărate documente istorice și jurnale. La Kyoto, înflorirea cireșilor a atins punctul maxim în acest an pe 26 martie, marcând cel mai timpuriu sakura din ultimii mai bine de 1.200 de ani, a spus Aono.

Și în capitala Tokyo, cireșii au ajuns la maxima înflorire pe 22 martie, a doua cea mai timpurie dată înregistrată.

”Pe măsură ce temperaturile globale cresc, ultimele înghețuri de primăvară au loc mai devreme, așa încât și înflorirea are loc mai devreme”, spune dr. Lewis Ziska de la departamentul de științe ale mediului și sănătate de la Universitatea Columbia din New York.

Datele de vârf ale perioadei de înflorire variază de la an la an, în funcție de numeroși factori, printre care temperaturile și precipitațiile, dar a fost observată o tendință generală grăbire progresivă a acestei date. La Kyoto, vârful înfloririi a oscilat vreme de secole în jurul mijlocului lunii aprilie, potrivit datelor culese de Aono, însă, prin anii 1800, a început să se miște înspre începutul lunii. Abia de câteva ori de-a lungul istoriei sakura s-a nimerit la sfârșitul lunii martie, fiind un eveniment cu totul excepțional.

”Florile de cireș sunt foarte sensibile la temperatură”, a spus Aono. ”Îmbobocirea și înflorirea completă se petrece mai devreme sau mai târziu, în funcție de temperatură. Prin anii 1820, a fost destul de scăzută, de exemplu, dar de atunci a crescut cu aproximativ 3,5 grade Celsius până în prezent”, spune el.

Vremea din acest an a influențat în mod cu totul deosebit data înfloririi cireșilor: Iarna a fost foarte rece, dar primăvara a venit rapid și a fost neobișnuit de caldă, așa că ”mugurii sunt complet treji și vioi, după ce s-au bucurat de suficientă odihnă”, potrivit lui Aono.

Sakura și peisajul mai larg

Înflorirea timpurie a cireșilor este doar vârful aisbergului, care reprezintă un fenomen mondial care ar putea destabiliza toate sistemele naturale și economiile țărilor din întreaga lume, consideră Amos Tai, profesor asociat, specializat în știința sistemelor Pământului la Universitatea chineză din Hong Kong.

Există doi factori principali care cresc temperaturile și determină înflorirea cireșilor atât de devreme: urbanizarea și schimbările climatice.

Cu creșterea gradului de urbanizare, orașele tind să se încălzească mai mult decât zona rurală înconjurătoare, dând naștere unui fenomen cunoscut drept ”efectul insulei de căldură”. Însă principalul motiv îl reprezintă schimbările climatice, care au provocat creșterea temperaturilor medii anuale peste tot în lume, nu doar în Japonia.

Iar data în care cade sakura, oricât ar fi de importantă pentru turiștii dornici să facă poze sau pentru localnicii care vor să-și pregătească din timp ieșirea la picnic, poate să aibă un impact mult mai grav și mai de durată asupra unor ecosisteme întregi, putând amenința chiar supraviețuirea multor specii.

Principiul acțiunii și reacțiunii

Plantele și insectele se bazează foarte mult unele pe celelalte, iar ambele folosesc semnele pe care le oferă mediul înconjurător pentru ”a-și regla momentele în care au loc diferitele etape ale ciclurilor lor de viață”, spune profesorul Tai.

De pildă, plantele iau temperatura mediului lor ambiant, iar dacă aceasta este suficient de ridicată pentru o perioadă rezonabilă de timp, atunci înfrunzesc și înfloresc. În mod similar, insectele și alte animale depind de temperatură pentru reglarea ciclurilor lor de viață, iar o temperatură mai ridicată poate provoca creșterea și dezvoltarea mai rapidă a indivizilor.

”Relația dintre plante, insecte și alte organisme s-a dezvoltat de-a lungul multor ani – mii până la milioane de ani. Însă, în ultimul secol, schimbările climatice sunt de natură să distrugă toate ritmurile și să perturbe toate aceste relații”, mai spune profesorul.

Diferitele plante și insecte pot să reacționeze la creșterea temperaturii cu viteze diferite, ceea ce le desincronizează ciclurile de viață armonizate de-a lungul istoriei speciilor lor. Așadar, dacă înainte plantele și insectele își ”programau” creșterea și dezvoltarea simultan, în fiecare primăvară, acum plantele se întâmplă să înflorească înainte ca insectele să fie pregătite – sau viceversa – ceea ce înseamnă că ”insectele se pot afla în situația de a nu-și găsi suficientă hrană din plante, iar plantele de a nu beneficia de destui agenți polenizatori, pentru reproducere”, a spus el.

În ultimul deceniu, unele populații de plante și animale au început deja să se deplaseze atât la ”altitudini mai mari”, cât și la ”latitudini mai mari”, pentru a scăpa de efectele schimbărilor climatice, potrivit unui studiu realizat în 2009 și publicat în revista Biological Conservation. Însă adaptarea ecosistemelor se face din ce în ce mai dificil, întrucât schimbările climatice globale fac vremea tot mai imprevizibilă. Deși tendința generală pentru sakura este să cadă mai devreme decât în trecut, fenomenele meteorologice extreme sau neașteptate induc încă o variabilitate imensă de la an la an.

”Ecosistemele nu sunt obișnuite cu astfel de fluctuații mari, le provoacă mult stres. Productivitatea poate fi redusă, iar ecosistemele se pot chiar prăbuși în viitor”, avertizează profesorul Tai.

Sakura și agricultura

Modificarea din acest an a datelor de înflorire maximă nu se limitează doar la Japonia; florile de cireș din jurul Tidal Basin din Washington, D.C., la o aruncătură de băț de Casa Albă, au înflorit și ele mai devreme decât de obicei. Potrivit autorităților Parcului Național, maxima înflorire a cireșilor din Washington a fost devansată cu aproape o săptămână față de alți ani, de la 5 aprilie la 31 martie.

Desigur că efectele schimbărilor climatice nu se limitează la florile de cireș.

“Florile de cireș atrag privirile, oamenii adoră să meargă să le vadă, dar multe alte plante se confruntă și ele cu schimbări în ciclul de viață, unele dintre ele având o influență și mai puternică asupra stabilității ecosistemelor lor”, a spus Tai.

Același fenomen se întâmplă deja cu multe culturi și plante cu valoare economică, a spus el, ceea ce ridică mari probleme la adresa securității alimentare și a mijloacelor de trai ale fermierilor. Aprovizionarea cu alimente în unele dintre cele mai vulnerabile regiuni ale lumii este afectată direct de secete, de recolte slabe sau de invazii de lăcuste.

În unele regiuni, fermierii se văd obligați să schimbe radical tipurile de culturi pe care le practică. Unele zone climatice vor deveni prea fierbinți pentru ceea ce se cultivă acum acolo, în timp ce altele se vor confrunta cu mai multe inundații, mai multe zile cu zăpadă, mai multă umiditate în aer etc., factori care vor limita, de asemenea, gama culturilor viabile.

“Pentru fermieri este tot mai dificil să anticipeze dacă vor avea un an agricol bun sau unul prost. Agricultura de astăzi seamănă mai mult cu un joc de noroc, pentru că schimbările climatice fac la lucrurile lucrurile care se întâmplă în sistemele noastre ecologice să devină întâmplătoare”, mai spune Tai.

scroll to top