Sistemul de pașapoarte de aur al Maltei, respins de instanța supremă a UE

Controversatul sistem al pașaportului de aur din Malta, care permite străinilor să achiziționeze cetățenia UE în schimbul unei investiții de peste 690 000 EUR, a fost declarat ilegal marți de către instanța supremă a UE, scrie Euronews.

Comisia a inițiat o acțiune în justiție cu ani în urmă, susținând că sistemul pașaportului de aur încălca obligația Maltei de a coopera sincer. Sistemul oferea oamenilor șansa de a obține cetățenia Maltei și, prin urmare, dreptul de a lucra în întreaga UE, chiar dacă nu aveau legături de familie sau o locuință acolo.

Curtea de Justiție a UE a fost de acord cu Comisia, constatând că un astfel de sistem „echivalează cu comercializarea acordării statutului de resortisant al unui stat membru și, prin extensie, a cetățeniei Uniunii, ceea ce este incompatibil cu concepția acestui statut fundamental care rezultă din tratatele UE”.

Sistemul maltez se baza pe plăți sau pe investiții, a considerat instanța, adăugând că „nu se poate considera că reședința efectivă pe acest teritoriu a fost considerată de Republica Malta ca constituind un criteriu esențial pentru acordarea cetățeniei acestui stat membru în cadrul acestui sistem”.

Instanța a declarat că, prin instituirea și funcționarea sistemului său de pașapoarte aurii, Malta nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor UE și a obligat Malta la plata cheltuielilor de judecată.

Decizia a fost contrară unui raport neobligatoriu al avocatului general Anthony Collins din octombrie anul trecut, care a trecut cu vederea preocupările Comisiei Europene potrivit cărora sistemul submina integritatea UE.

„Statele membre au decis că este de competența fiecăruia dintre ele să stabilească cine are dreptul să fie unul dintre resortisanții lor și, în consecință, cine este cetățean al UE”,

a sugerat avizul lui Collins.

Judecătorii de la Curtea de Justiție nu sunt obligați să urmeze opiniile avocatului general, deși în majoritatea cazurilor o fac.

Malta a fost ultimul sistem de pașapoarte de aur rămas în cadrul blocului comunitar, după ce Cipru a renunțat la procedura sa în 2020, iar Bulgaria în 2022. Alte țări oferă „vize de aur”, un sistem mai restrâns care oferă permise de ședere celor dispuși să plătească, deși și acestea sunt în centrul atenției.

Portugalia și-a redus sistemul de vize de aur în 2023, eliminând condiția privind investițiile imobiliare în încercarea de a reduce specula imobiliară. Țările de Jos au urmat exemplul, punând capăt sistemului de vize de aur în ianuarie 2024, iar Spania a promis, de asemenea, să elimine vizele de aur pentru cei care investesc în sectorul imobiliar.

Sistemele au ridicat probleme semnificative de securitate și de spălare a banilor – nu în ultimul rând după invazia Ucrainei din 2022, deoarece achiziționarea unui pașaport sau a unui permis de ședere în UE ar putea permite rușilor bogați să se sustragă sancțiunilor.

În 2022, deputații europeni au solicitat norme mai stricte privind vizele de aur și interzicerea cetățeniei prin investiții, afirmând că aceasta este „inacceptabilă din punct de vedere etic, juridic și economic”.

„Guvernul Maltei respectă deciziile instanțelor, în timp ce în acest moment implicațiile juridice ale acestei hotărâri sunt studiate în detaliu, astfel încât cadrul de reglementare privind cetățenia să poată fi apoi adus în conformitate cu principiile subliniate în hotărâre”,

a declarat guvernul maltez într-o declarație de reacție la hotărâre.

Declarația a precizat că este important să se clarifice „că deciziile luate atât în temeiul cadrului legislativ actual, cât și în cel anterior rămân valabile” și că „Guvernul Maltei se mândrește cu bogăția generată prin acest cadru în ultimii ani, care a permis crearea unui fond național pentru investiții și economii pentru a răspunde nevoilor generațiilor prezente și viitoare”.

„Poziția Comisiei cu privire la sistemele cetățenilor investitori a fost foarte clară încă de la început: Cetățenia europeană nu este de vânzare”,

a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Markus Lammert, salutând hotărârea.

Lammert a declarat că Malta va trebui acum să pună în aplicare hotărârea.

Întrebat dacă decizia instanței ar impune Maltei să anuleze orice decizii luate în cadrul sistemului, Lammert a declarat că Comisia analizează hotărârea cu privire la pașii următori.