Statele Unite ale Americii cresc sprijinul pentru Inițiativa celor Trei Mări

Summitul virtual al Inițiativei celor Trei Mări, desfășurat în Estonia, a evidențiat o consolidare suplimentară între cele 12 state membre. În același timp, SUA au început să vadă proiectul ca pe un vehicul pentru a câștiga bătălia geopolitică pentru „inimile și mințile” din regiune, în încercarea de a reduce influența chineză și cea rusă din zonă, scrie Euractiv.com.

Inițiativa celor Trei Mări (3SI), înființată în 2015 la inițiativa președinților polonezi și croați Andrzej Duda și Kolinda Grabar-Kitarović, a fost lansată ca forum pentru a discuta proiecte comune de transport, energie și infrastructură digitală pentru regiune.

Reunește 12 țări ale UE – Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia – între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică.

Până în prezent, inițiativa a susținut deja mai multe proiecte de infrastructură, cum ar fi Via Carpatia, care merge de la Klaipeda, în Lituania, la Salonic, în Grecia, conexiunea feroviară Rail Baltica de la Varșovia, prin Riga la Tallinn, cu un feribot către Helsinki sau calea navigabilă interioară Dunăre – Oder – Elba.

În acest scop, un fond de investiții 3SI gestionat comercial a fost înființat de către o bancă poloneză și una românească pentru a atrage capital internațional din sectorul privat pentru proiectele de infrastructură din regiune. Cu toate acestea, inițiativa rămâne divizată din puncte de vedere politic și a reușit să atragă puține fonduri pentru proiectele sale.

La Tallinn, nouă membri și managerul de fonduri al Amber Infrastructure Group au promis o investiție totală de 923 de milioane de euro, în timp ce Polonia a anunțat o creștere de 250 de milioane de euro a investiției sale în fond.

Președintele Estoniei și gazda summitului, Kersti Kaljulaid, a definit reuniunea ca un „summit al consolidării” care „a subliniat angajamentul politic și financiar” al membrilor săi. Ministrul adjunct de externe al Poloniei, Pawel Jablonski, a comentat înainte de summit că „după ani de zile ca un proiect politic copleșitor, inițiativa va deveni acum un proiect economic”.

În același timp, unele dintre proiectele prioritare pentru Inițiativa celor Trei Mări coincid cu cele care beneficiază de finanțare de la 50% până la 75% din partea Comisiei Europene. În săptămânile anterioare, Kaljulaid a subliniat în repetate rânduri că proiectul nu concurează cu UE, ci mai degrabă vizează reducerea decalajului dintre regiune și omologii săi din Europa de Vest.

“Trebuie să crească rapid, trebuie să ajungem din urmă Europa de Vest”, a declarat Kaljulaid pentru radiodifuzorul estonian ERR.

 

„În același timp, nu am folosit tot potențialul de comunicare disponibil în economia regiunii – în mod figurat, toate rutele bune merg de la est la vest și noi nu am făcut conexiunile de la nord la sud”, a adăugat ea.

Cu toate acestea, Washingtonul, cel mai mare susținător al inițiativei, este dornic să investească în regiune, cu o atenție sporită la Rusia și la creșterea investițiilor chineze în Balcanii de Vest.

În octombrie, Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților a adoptat în unanimitate o propunere de rezoluție care susține Inițiativa celor Trei Mări.

Rezoluția conține planuri de creștere a securității și conectivității energetice în infrastructura regiunii și conține o condamnare a eforturilor Rusiei „de a folosi energia ca armă pentru a pune presiune sau a submina libertatea și democrația în Europa”.

La summitul de la Tallinn, delegația SUA a anunțat o investiție de 300 de milioane de dolari prin intermediul Corporației Finanțare pentru Dezvoltare (DFC) în Fondul Trei Mări, care urmează să fie finalizată în decembrie.

În același timp, subsecretarul american pentru Creștere Economică, Energie și Mediu, Keith Krach, a anunțat angajamentul SUA de a contribui cu 30% din contribuțiile comune ale celor 12 state ale inițiativei, până la un maximum de 1 miliard de euro.

„Cu cât fiecare țară investește mai mult, cu atât investim mai mult”, a spus Krach.

În timpul recentelor vizite în Republica Cehă, Slovenia, Austria și Polonia, Secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, a rezumat obiectivele Washingtonului:

„Avem ocazia de a menține țările Europei puternice, libere și legate de SUA, la fel cum țara mea vrea”.

Principala sarcină a lui Pompeo a fost să adune sprijin din Europa pentru acțiuni țintite împotriva Chinei, sfătuind țările europene să nu folosească tehnologia furnizată de compania chineză de telecomunicații Huawei în rețelele 5G și cerându-le să se alăture planului american „5G Clean Network Security”.

În timpul summitului, a fost semnat un acord interguvernamental pe 30 de ani între Washington și Varșovia privind viitoarea cooperare în dezvoltarea programului polonez de energie nucleară civilă.

„Energia nucleară va asigura aprovizionarea cu energie electrică curată și fiabilă a locuitorilor Poloniei și va face parte din diversificarea mixului energetic”, a declarat secretarul american pentru energie, Dan Brouillette.

Brouillette a subliniat că energia nucleară are un rol central în strategia energetică pe 20 de ani a Poloniei, iar SUA ar dori să extindă deja colaborarea energetică existentă pentru a include energia nucleară. Conform acordului, ambele părți vor pregăti în termen de 18 luni un raport care să conțină rezultatele lucrărilor pregătitoare ale companiilor americane de top din sectorul energiei nucleare civile și o propunere pentru structura de finanțare a programului.

Aceasta va fi, de asemenea, oferta finală pentru construirea unei centrale nucleare în Polonia.

Comentând acordul de consolidare a parteneriatului strategic dintre cele două țări, ambasadorul SUA în Polonia, Georgette Mosbacher, a declarat:

„Acest acord marchează câteva repere majore; nu numai că întărește relațiile polono-americane, dar este un anunț pentru restul lumii că America se întoarce în domeniul nuclear, datorită tehnologiei de ultimă oră din SUA ”.