Sterian, Transgaz: Gazele naturale înmagazinate sunt la un record istoric. Detalii despre conducta Tuzla-Podișor
Rezervele de gaze naturale ale României se situează la un nivel record pentru această perioadă a anului, potrivit declarațiilor făcute de directorul general al Transgaz, Ion Sterian, transmite Gândul.
Acest moment are loc după o iarnă cu temperaturi destul de blânde și pe fondul deciziei autorităților de a majora volumele stocate, din cauza scumpirilor care au avut loc începând din toamna anului 2021. Contextul este de asemenea relevant. Pe de o parte, operatorul național de transport estimează o creștere a cererii de gaze pe termen mediu și lung, iar în acest sens de bun augur este recenta estimare în creștere a cantității de gaze existentă în Marea Neagră, pentru transportul cărora este pe cale să înceapă construcția conductei Tuzla-Podișor. De cealaltă parte, o decizie finală de investiție a concesionarilor perimetrului Neptun Deep este încă în așteptare, iar operatorului proiectui, OMV Petrom, tocmai i s-a impus o nouă taxă de virat la stat, o variantă a contribuției de solidaritate pe baza profiturilor extraordinare, prin legea care a fost promulgată vineri de președintele Klaus Iohannis.
România are înmagazinat, sâmbătă dimineața, 1,597 miliarde metri cubi de gaze, care reprezintă 50% din capacitatea totală de înmagazinare pe care o are România. Și aceasta este mai mare față de anul trecut, de când a crescut cu 100 de milioane de metri cubi, fiind acum de 3,170 miliarde metri cubi. Față de aceeași zi a anului trecut, volumul de gaze înmagazinat este mai mare cu 817 milioane metri cubi, conform informațiilor Transgaz.
„Este un record istoric în ceea ce privește volumele înmagazinate la aceasta dată”, a precizat directorul general Ion Sterian, potrivit sursei citate.
De asemenea, directorul general al Transgaz estimează că cererea de gaze naturale ar putea creşte cu 10 miliarde de metri cubi în următorii trei – patru ani, având în vedere politicile de decarbonare, respectiv de trecere a centralelor pe cărbuni pe gaz, dar şi luând în calcul finalizarea unor investiții mari consumatorare, precum centrala Iernut a Romgaz. La rândul său, OMV Petrom preconizează creşterea consumului de gaze naturale, cel puţin până la nivelul anului 2030.
În ceea ce privește dezvoltarea regională a gazelor naturale, conducerea OMV Petrom anunța în raportul adminstratorilor pe anul trecut că proiectul Neptun Deep progresează către decizia finală de investiție, planificată pentru mijlocul anului 2023, cu OMV Petrom ca operator începând din august 2022, iar Romgaz ca partener.
Având în vedere participațiile egale ale concesionarilor, cantitatea de gaze ce ar putea fi extrase din Neptn Deep ar fi de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi. Inițial, în urma explorărilor din blocul Neptun, ExxonMobil și OMV Petrom au descoperit, în 2012, un rezervor de gaze estimat între 1,5 si 3 trilioane picioare cubice (respectiv între 42 si 84 miliarde metri cubi). Spre comparație, statisticile arată că România a avut un consum de gaze de 11,4 miliarde de metri cubi în 2021 , iar producția a fost de 8,9 miliarde de metri cubi în 2021, conform Direcției Generale pentru Energie a Comisiei Europene.
Va influența taxa de solidaritate decizia de investiție?
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea de modificare a celebrei OUG nr. 186/2022 privind contribuţia de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de ţiţei, gaze, cărbune şi rafinare.
Legea va merge la Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la 3 zile calendaristice de la publicare.
Eliminarea primei variante a suprataxei OMV Petrom iniţiate în Parlament a fost consfinţită miercurea trecută de Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, după decizia similară de cu o zi înainte a Senatului. Modificarea radicală a legislaţiei contribuţiei de solidaritate a fost adoptată de deputaţi cu 182 de voturi pentru, 38 contra şi 44 de abţineri.
″Textul prezintă neclarităţi şi dificultăţi de interpretare, putând genera situaţii care ar conduce la nerespectarea legislaţiei europene″, a fost argumentul coaliţiei de guvernare, care a decis eliminarea prevederilor reclamate de Iohannis.
Parlamentarii s-au mişcat extrem de repede, în condiţiile în care termenul de declarare şi plată a contribuţiei de solidaritate este 25 iunie.
În schimb, a fost introdusă o taxă în sumă fixă pe ţiţeiul prelucrat în rafinării, care va fi datorată doar de către companiile care practică concomitent activităţi de extracţie şi de rafinare a ţiţeiului. Singura companie din România aflată în această situaţie este OMV Petrom.
Taxa va fi de 350 lei pe tona de ţiţei procesat în activitatea de rafinare. OMV Petrom a procesat anul trecut 4,241 milioane tone de ţiţei şi condensat la rafinăria Petrobrazi, potrivit raportului său anual pe 2022, din care ar rezulta o obligaţie de plată la bugetul de stat de peste 1,48 miliarde lei (circa 0,3 miliarde de euro).
Cifra este mult sub estimările privind ″factura″ de plată a OMV Petrom pentru contribuţia de solidaritate în situaţia în care activităţile vizate de contribuţie ar fi avut o pondere de cel puţin 75% în cifra sa de afaceri, estimări care au mers de la minimum 3 miliarde lei până la 1 miliard de euro.
Prevederile care au făcut obiectul cererii de reexaminare a lui Iohannis aveau ca scop tocmai ″forţarea″ acestui procent de 75%.
A fost introdusă şi prevederea potrivit căreia contribuţia de solidaritate nu este datorată de către companiile care nu au avut producţie în sectoarele vizate de aceasta în perioada 2018-2021.
Astfel, au fost scutiţi de supraimpozitare concesionarii perimetrului offshore de gaze naturale Midia din Marea Neagră, unde producţia a început în vara anului trecut.
Ion Sterian, întrebat dacă crede că acest act normativ va influența decizia de investiție a concesionarilor perimetrului de gaze naturale de mare adâncime din Marea Neagră, rămâne încrezător că decizia va fi una pozitivă, având în vedere și garanțiile depuse pentru rezervarea capacității de transport pe viitoarea conductă care va aduce gazele naturale extrase.
„Cei de la OMV Petrom vor lua decizia de investiție undeva în jurul datei de 21 iunie, iar la Transgaz am început de la 27 martie și se va finaliza la începutul lunii iunie predarea amplasamentului către asociația de constructori care a câștigat licitația pentru execuția lucrărilor la gazoductul Tuzla-Podisor și după aceea voi semna Ordinul de începere a construcției, care are o lungime de circa 310 de kilometri”, a mai declarat Ion Sterian, potrivit sursei citate.
Directorul general al Transgaz va semna, cel mai probabil, ordinul de începere a lucrărilor pentru acestă investiție majoră în cursul lunii iunie.
Dacă inițial estimările arătau că producţia pe vârf din Neptun Deep ar ajunge la 6,1 miliarde de metri cubi, datele de acum indicând cantităţi cu aproximativ o treime.
Traseul proiectului din Marea Neagră
Transgaz a derulat cu succes procesul de capacitate incrementală pentru punctul de intrare/ieșire în/din Sistemul Național de Transport Gaze Naturale (SNT) preconizat a fi creat în zona localității Tuzla, din județul Constanța.
Giganții OMV Petrom și Romgaz, parteneri în proiectul Neptun Deep, și-au exprimat dorința de a rezerva capacitate de transport al gazelor extrase din Marea Neagră în cadrul Etapei Angajante a procesului de capacitate incrementală pentru punctul de intrare/ieșire în/din Sistemul Național de Transport Gaze Naturale (SNT), derulată de Transgaz.
Conducerea Transgaz a semnat cu șefii OMV Petrom și Romgaz, concesionarii perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, documentele prin care se angajează să își rezerve capacitate pe acest gazoduct din zona Tuzla – Podișor, o investiție de o jumătate de miliard de euro, moment care poate fi considerat o decizie informală de investiție.
Gazoductul ne apropie și mai tare de independența energetică față de Rusia, atâta timp cât proiectul Tuzla-Podișor reprezintă o etapă importantă necesară demarării investiției din arealul Neptun Deep din Marea Neagră.
Acest contract a fost încheiat pentru perioada septembrie 2026 – septembrie 2042.









