Studiu Invesco: Tot mai multe țări își repatriază aurul în urma sancțiunilor împotriva Rusiei

Un număr tot mai mare de țări își repatriază rezervele de aur ca protecție împotriva sancțiunilor impuse de Occident Rusiei, potrivit unui sondaj Invesco realizat în rândul băncilor centrale și al fondurilor suverane de investiții, publicat luni, potrivit Reuters.

Prăbușirea piețelor financiare de anul trecut a provocat pierderi pe scară largă pentru managerii de fonduri suverane care își regândesc “fundamental” strategiile, convinși fiind că inflația mai mare și tensiunile geopolitice sunt aici pentru a rămâne.

Peste 85% din cele 85 de fonduri suverane și 57 de bănci centrale care au participat la studiul anual Invesco Global Sovereign Asset Management Study consideră că inflația va fi acum mai mare în următorul deceniu decât în ultimul.

Aurul și obligațiunile de pe piețele emergente sunt văzute ca fiind pariuri bune în acest mediu, dar înghețarea anul trecut a aproape jumătate din rezervele de aur și valută ale Rusiei, în valoare de 640 de miliarde de dolari, de către Occident, ca răspuns la invazia din Ucraina, pare să fi declanșat, de asemenea, o schimbare.

Sondajul a arătat că o “proporție substanțială” de bănci centrale era îngrijorată de precedentul creat. Aproape 60% dintre respondenți au declarat că a făcut ca aurul să devină mai atractiv, în timp ce 68% dintre aceștia își păstrează rezervele acasă, față de 50% în 2020.

O bancă centrală, citată sub anonimat, a declarat: “Noi îl aveam (aurul) ținut la Londra… dar acum l-am transferat înapoi în propria țară pentru a-l păstra ca activ de refugiu și pentru a-l păstra în siguranță.”

Rod Ringrow, șeful departamentului de instituții oficiale al Invesco, care a supervizat raportul, a declarat că aceasta este o opinie larg răspândită.

“‘Dacă este aurul meu, atunci îl vreau în țara mea’ (a fost) mantra pe care am văzut-o în ultimul an sau cam așa ceva”, a spus el.

Preocupările geopolitice, combinate cu oportunitățile de pe piețele emergente, încurajează, de asemenea, unele bănci centrale să se diversifice dinspre dolar.

Un procent tot mai mare de 7% consideră că datoria în creștere a SUA este, de asemenea, un factor negativ pentru dolar, deși majoritatea încă nu văd nicio alternativă la acesta ca monedă de rezervă la nivel mondial. Cei care văd yuanul chinezesc ca pe un potențial concurent au scăzut la 18%, de la 29% anul trecut.

Aproape 80% dintre cele 142 de instituții intervievate consideră că tensiunile geopolitice reprezintă cel mai mare risc pentru următorul deceniu, în timp ce 83% au citat inflația ca fiind un motiv de îngrijorare în următoarele 12 luni.

Infrastructura este văzută acum ca fiind cea mai atractivă clasă de active, în special acele proiecte care implică generarea de energie regenerabilă.

Îngrijorările legate de China înseamnă că India rămâne una dintre cele mai atractive țări pentru investiții pentru al doilea an consecutiv, în timp ce tendința de “near-shoring”, în care companiile construiesc fabrici mai aproape de locul unde își vând produsele, stimulează țări precum Mexic, Indonezia și Brazilia.

La fel ca și China, Marea Britanie și Italia sunt considerate mai puțin atractive, în timp ce creșterea ratelor dobânzilor, împreună cu obiceiurile de a lucra de acasă și de a face cumpărături online, care au devenit realitate în timpul epidemiei COVID-19, au făcut ca proprietatea să fie acum cel mai puțin atractiv activ privat.

Ringrow a declarat că fondurile de investiții care au avut performanțe mai bune anul trecut au fost cele care au recunoscut riscurile reprezentate de prețurile umflate ale activelor și au fost dispuse să facă schimbări substanțiale în portofoliu. Același lucru va fi valabil și în viitor.

“Fondurile și băncile centrale încearcă acum să se confrunte cu o inflație mai mare”, a spus el. “Este o mare schimbare”.