Studiu MKOR: 91% dintre companii se simt afectate de epidemia de Coronavirus
Compania de cercetare MKOR Research a publicat ieri ”Studiul despre Impactul Impactul Epidemiei de COVID-19 asupra Mediului de Afaceri din România”, care ilustrează situația organizațiilor private din țară.
Principalele concluzii, pe scurt:
- 91% dintre companii se simt afectate de epidemia de Coronavirus, cu un impact total mediu de -10.2% pentru 2020.
- 95% dintre companii au luat măsuri pentru a supraviețui crizei provocate de COVID-19, iar 90% le-au luat imediat după începerea situației de urgență.
- Evoluția istorică și cea prognozată sunt corelate semnificativ. Astfel, dacă o companie era în scădere în 2020 vs. 2019, evoluția estimată pentru acest an va fi, la rândul său, negativă.
- Reprezentanții mediului de afaceri sunt mai degrabă sceptici în ceea ce privește gestionarea crizei COVID-19 de către instituțiile statului. Nivelul încrederii este scăzut, de numai 2,7 puncte din 7.
- Autoritățile trebuie să dovedească mediului de afaceri că poate gestiona actuala criză. În schimb, reprezentanții organizațiilor vor deveni mai încrezători și în evoluția propriilor organizații, după perioada de pandemie.
- Companiile își doresc o abordare strategică din partea statului, de la care așteaptă să gireze pentru mediul privat, pe de o parte prin scutirea la plată a taxelor, iar pe de alta, prin sprijin pentru investiții.
91% dintre companii se simt afectate de epidemia de Coronavirus, cu un impact total mediu de -10.2% pentru 2020. Impactul mediu estimat este de 100.000 de Euro, cu până la 100% din cifra de afaceri. Cu cât reprezentanții companiilor sunt mai pesimiști în privința evoluției pe 2020, cu atât valoarea medie a impactului este în creștere.
Cele mai vizibile efecte ale epidemiei de COVID-19 sunt reducerea cifrei de afaceri și impactul produs de suspendarea activităților companiei. Aceasta, fie că este vorba despre activitatea de business curent sau a unor evenimente care urmau a fi organizate.
La data realizării studiului, aproape 1 din zece organizații (întreprinderi mari) nu se simțeau afectate în niciun fel de epidemia de coronavirus.
Microîntreprinderile tind să fie cele mai afectate de efectele epidemiei de COVID-19. Totuși, ele sunt mai puțin sensibile la efectele cauzate de indisponibilitatea personalului, probabil și datorită faptului că aceste organizații tind să aibă foarte puțini angajați.
Măsuri aplicate de companii
95% dintre companii au luat măsuri pentru a supraviețui crizei provocate de COVID-19, iar 90% le-au luat imediat după începerea situației de urgență.
Cele mai frecvente sunt măsurile financiare, ce protejează cashflow-ul pe termen scurt și mediu, urmate de măsurile de protecția a angajaților și măsurile pentru pivotarea activității.
Anumite măsuri sunt însă amânate pentru vară (lunile iunie-iulie), în funcție de evoluția contextului general pe termen scurt. Acest lucru înseamnă că, dacă nu vom fi martorii unei reveniri economice, chiar și timide, probabil vor urma noi valuri de măsuri la final de Q2 și început de Q3, menite să asigure continuitatea organizațiilor din mediul de afaceri.
În medie, companiile au luat un număr de 3.5 măsuri, indiferent care au fost acestea. Cele mai prudente organizații sunt cele din industria bunurilor de larg consum, cu un număr record de 6.5 măsuri luate în medie. De asemenea, se remarcă o prudență sporită și în rândul organizațiilor din industrii precum consultanță, automotive și turism, care au luat în medie 4.5 măsuri pentru menținerea operațiunilor pe parcursul și după finalizarea carantinei impuse de epidemia de COVID-19.
12% dintre organizații iau în considerare reducerea salariilor, cu un procent mediu de 37%.
Contextul economic la 1 martie 2020
La 1 Martie 2020, tendința de evoluție generală a pieței era una de creștere, comparativ cu aceeași dată a anului 2019.
Companiile din România au o distribuție normală, în ceea ce privește evoluția prognozată pentru acest an. Totuși, cele mai multe tind să fie mai degrabă pesimiste, estimând evoluții mai degrabă negative până la finalul acestui an.
Aceasta deoarece evoluția istorică și cea prognozată sunt corelate semnificativ. Astfel, în funcție de situația raportată la 1 martie 2020 (vs. 2019), companiile tind să fie mai optimiste sau mai pesimiste. Prin urmare, vor estima creșteri companiile aflate pe trend crescător în 1 martie 2020, și pierderi cele care sufereau deja un trend descendent, în ultimul an.
În condițiile prelungirii actualei situații de distanțare socială, companiile estimează că pot rezista doar pe termen scurt. Mai exact, maxim 6 luni (65% dintre ele).
În același timp, peste o treime dintre organizații sunt destul de stabile pentru a trece cu bine peste o prelungire pe termen mediu și lung a stării de izolare socială.
IMM-urile sunt cele mai vulnerabile în fața unei posibile prelungiri a situației de carantină generalizată. Două treimi dintre acestea pot rezista cel mult trei luni, în actualele condiții. Cu cât mărimea companiei crește, cu atât rezistența în fața situației date de pandemie este mai mare, până la mai mult de un an.
Încrederea în autorități
Reprezentanții mediului de afaceri sunt mai degrabă sceptici în ceea ce privește gestionarea crizei COVID-19 de către instituțiile statului. Nivelul încrederii este scăzut, de numai 2,7 puncte din 7.
72% dintre respondenți au un nivel scăzut de încredere (1-3 puncte din 7), 25% un nivel mediu de încredere (4-5 din 7) și doar 4% se arată foarte încrezători în modul în care Guvernul va gestiona criza actuală.
Cei mai îngrijorați se arată reprezentanții microîntreprinderilor (2,4 puncte din 7), în timp ce întreprinderile medii au cel mai crescut grad de încredere (3,4 puncte din 7).
Încrederea în autorități este unul dintre factorii care influențează optimismul companiilor din România, cele două fiind corelate direct. Cu alte cuvinte, autoritățile trebuie să dovedească mediului de afaceri că poate gestiona actuala criză. În schimb, reprezentanții organizațiilor vor deveni mai încrezători și în evoluția propriilor organizații, după perioada de pandemie.
Măsuri din partea statului
Companiile își doresc o abordare strategică din partea statului, de la care așteaptă să gireze pentru mediul privat, pe de o parte prin scutirea la plată a taxelor, iar pe de alta, prin sprijin pentru investiții.
Companiile consideră că statul ar trebui să aplice un cumul moderat de măsuri pentru susținerea mediului privat – indiferent care ar fi acestea. Cele mai populare sunt, pe de o parte, reducerile și scutirile de taxe, respectiv ajutoarele din partea statului pentru sprijinirea investițiilor, după perioada de pandemie.
Se observă o tendință mai crescută a organizațiilor medii și mari de a aștepta măsuri de extindere a aplicabilității șomajului tehnic.
Precizări metodologice:
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 243 de companii din România.
Structura eșantionului: 89% afaceri antreprenoriale, 5% companii multinaționale, 2% ONG-uri și 4% alt tip de organizație. După mărimea organizației, eșantionul este format din 67% microîntreprinderi, 22% întreprinderi mici, 8% întreprinderi medii și 3% întreprinderi mari.
Raportul a fost redactat la începutul lunii mai, după anunțarea ridicării stării de urgență, din 15 mai. Totuși, datele ar trebui privite din perspectiva momentului colectării lor, în a doua parte a lunii aprilie, atunci când nu existau informații privind o posibilă relaxare a măsurilor de distanțare socială.









