Studiu: Relația dintre contribuabil și stat rămâne dominată de frustrare și neîncredere

8 din 10 cetățeni consideră că impozitarea în România este excesivă, semn că relația dintre contribuabil și stat rămâne dominată de frustrare și neîncredere, potrivit unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP.

La studiu au participat 3.308 persoane din toate regiunile României, respondenții fiind cursanți ai Centrului de Formare APSAP, înscriși la programe de perfecționare autorizate sau recunoscute de unele ministere.

Creșterea cotei standard de TVA la 21%, scumpirile la energie și combustibil, majorarea unor costuri asociate locuirii și extinderea poverii fiscale asupra mai multor categorii de venituri au accentuat o stare de oboseală economică și de frustrare socială.

Circa 81,7% dintre respondenți consideră că impozitarea din România este excesivă, doar 11,2% cred contrariul, iar 7% nu știu ce să răspundă.

În același timp, doar 20,2% cred că politicile fiscale actuale ale României se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 50,6% spun că direcția este greșită, iar 29,3% nu mai reușesc nici măcar să identifice o direcție clară.

„Oamenii ar accepta mai ușor taxarea dacă ar vedea mai multă eficiență, mai multă rigoare și mai mult respect pentru banii colectați. În schimb, percepția dominantă este că cetățeanul plătește tot mai scump, în timp ce statul livrează tot mai puțin”,

arată studiul.

Românii cred că statul nu încurajează mediul privat

Circa 71,9% dintre respondenți spun că instituțiile statului nu încurajează mediul privat și nu susțin dezvoltarea economică a țării. Doar 12,3% cred contrariul, iar 15,8% nu pot evalua clar situația.

Datele arată că românii nu mai economisesc pentru viitor, ci consumă rezervele pentru a putea trece de prezent. 39,1% spun că, în ultimele 12 luni, au fost nevoiți să folosească economiile strânse anterior. Alți 15,1% afirmă că au rămas fără economii. 18,4% spun că veniturile și cheltuielile s-au echilibrat, ceea ce, tradus în limbajul vieții de zi cu zi, înseamnă că banii se termină odată cu luna. Doar 22,5% au reușit să economisească puțin, iar un procent infim, de doar 4,9%, afirmă că economisesc mai mult decât înainte. Așadar, peste jumătate dintre respondenți fie au intrat deja în economii, fie le-au epuizat complet.

Un sfert dintre respondenți câștigă între 5.000 și 7.000 de lei net lunar

Din perspectiva veniturilor, cea mai numeroasă categorie este reprezentată de persoanele care câștigă între 5.001 și 7.000 de lei net lunar, acestea reprezentând 25,1% din totalul respondenților.

• 25,1% – venituri nete lunare între 5.001 și 7.000 lei
• 16,9% – venituri nete lunare între 4.001 și 5.000 lei
• 15,1% – venituri nete lunare între 7.001 și 9.000 lei
• 12,2% – venituri nete lunare între 3.001 și 4.000 lei
• 9,9% – venituri nete lunare de sub 3.000 lei

Ce cred românii despre economia subterană

Doar 5,6% dintre respondenți cred că în ultimii doi ani s-au făcut progrese semnificative în combaterea economiei la negru. 29,6% admit că există unele progrese, dar lente.

În schimb, 34,9% spun că situația a rămas aproximativ la fel, 21,1% cred că economia subterană este încă foarte răspândită, iar 8,8% merg și mai departe, afirmând că fenomenul chiar s-a accentuat.

Românii se simt tot mai apăsați de taxe, tot mai puțin protejați de stat, tot mai vulnerabili financiar și tot mai puțin convinși că banii publici se întorc la ei sub formă de servicii, infrastructură sau siguranță economică.