Închide

SUA intră pe o traiectorie nouă. Cum se va poziționa administrația Biden în dosarele majore?

Avatar
Biden White House

Sursa foto: AP Photo/Alex Brandon.

Timp de citire: 8 minute

”Oprește totul, stabilizează, iar apoi mișcă lucrurile în direcția opusă!” – aceasta pare să fie filosofia viitorului leadership politic de la Casa Albă începând de ieri, ziua inaugurării noului președinte Joe Biden, scrie Bill Barrow într-o amplă analiză, pentru Associated Press.

Președintele ales promite o nouă traiectorie pentru națiunea americană după cei patru ani de mandat ai lui Donald Trump. Primul și cel mai important dosar în lucru este cel legat de confruntarea cu pandemia, care a ucis peste 400.000 de americani, dar nu exclude planuri ample privind politicile de sănătate, educație, imigrație și multe altele.

Democratul în vârstă de 78 de ani a promis acțiuni imediate care vor anula deciziile lui Trump, printre acestea decizia de a retrage SUA din acordul climatic de la Paris și interdicția acordării de drepturi imigranților din anumite națiuni musulmane.

Prima sa prioritate legislativă este un pachet de răspuns la provocările ridicate de pandemie, în valoare de 1,9 trilioane de dolari.

De asemenea, Biden are intenția de a trimite spre Congres un pachet legislativ amplu prin care să revizuiască masiv politica privind imigrația.

El a mai promis să energizeze relațiile SUA cu state aliate din întreaga lume cu care administrația Trump a avut relații mai mult sau mai puțin tensionate.

Biden nu a renunțat nici la intenția de a reveni într-o formă modificată asupra legii protecției pacienților și îngrijirii accesibile, cunoscută drept Obamacare, insistând asupra unei opțiuni de asigurări de sănătate în sistem public, care să concureze piața asigurătorilor privați.

Programul lui Biden reflectă argumentul principal prin care susține că guvernul federal există pentru a ajuta la rezolvarea problemelor mari. Dacă va reuși să convingă un număr suficient de mare de alegători și de membri ai Congresului pentru a stabili o cale de urmat, Biden va putea să-și testeze cu succes o valoare de bază, cu care a câștigat multe voturi la prezidențialele din noiembrie: încercarea de a uni țara printr-un consens guvernamental.

Politicile economice și fiscale

Biden susține că economia nu se poate reface complet până când pandemia nu va fi învinsă.

El susține că planul său în valoare de 1,9 trilioane de dolari este necesar pentru a evita recesiunea prelungită. Printre alte prevederi ale acestuia, americanii ar primi cecuri de câte 1.400 de dolari, vor crește indemnizațiile de șomaj, iar moratoriile asupra evacuărilor și executărilor silite ar putea fi extinse. Biden dorește, de asemenea, extinderea schemelor de credite fiscale pentru familiile cu copii, extinderea asistenței pentru îngrijirea copilului și un salariu minim de 15 dolari pe oră, aceasta din urmă idee atrăgând o acerbă opoziție din partea republicanilor.

Biden își recunoaște predilecția pentru cheltuieli pe deficit, cu toate riscurile care decurg din adâncirea deficitelor, însă consideră că deficitele mari pe termen scurt vor avea menirea să prevină pagube mai mari pe termen mediu și lung, care nu doar că ar afecta populația, dar ar slăbi economia americană într-o manieră mult mai gravă.

De asemenea, despre planurile sale sociale și economice, Biden spune că sunt un prim pas spre rezolvarea problemei privind inegalitățile și disparitățile între oameni, care îi afectează în mod disproporționat pe americanii non-albi. El se gândește la promovarea unui al doilea pachet economic în acest an, când, cel mai probabil, va cere Congresului să revină asupra pachetului fiscal promovat de republicani în 2017, care a favorizat corporațiile și familiile înstărite.

Biden vizează o cotă de 28% a impozitului pe veniturile întreprinderilor – mai mică decât înainte, dar mai mare decât acum – și creșteri importante ale impozitului pe venit și salarii pentru persoanele fizice cu venituri impozabile anuale de peste 400.000 de dolari. Acest lucru ar genera cel puțin 4 trilioane de dolari în decurs de 10 ani, bani pe care Biden și-ar dori să-i direcționeze către programe de infrastructură, asistență medicală și energie.

Înainte ca Biden să-și prezinte planul de ajutor urgență în contextul pandemiei, o analiză a Comitetului pentru buget federal responsabil a estimat că propunerile de campanie ale lui Biden ar crește masiv datoria națională, cu aproximativ 5,6 trilioane de dolari pe parcursul a 10 ani, chiar dacă ar fi o rată de creștere semnificativ mai lentă decât cea care a avut loc în mandatul lui Trump.

Datoria națională se ridică acum la peste 25 de trilioane de dolari.

Joe Biden față cu pandemia

Noul președinte a promis punerea la punct a unui sistem național de vaccinare mai viguros și mai eficient. Renunțând la strategia lui Trump de a pune cea mai mare parte a responsabilității răspunsului la pandemie pe umerii guvernatorilor, Biden spune că va ordona Agenției Federale de Gestionare a Urgențelor și Gărzii Naționale să distribuie vaccinuri, utilizând, totodată, și rețeaua națională de farmacii private.

În timpul campaniei, Biden a anunțat că vrea să invoce Legea privind industria pentru apărare, pentru a crește capacitatea de aprovizionare cu vaccin și materiale conexe. Legea, adoptată în timpul războiului, permite unui președinte să decidă asupra priorităților de producție în cazul unor bunuri critice, chiar asupra facilităților private de producție.

O mare parte din planurile lui Biden depind de aprobarea finanțării de către Congres, de pildă o sumă de 130 de miliarde de dolari pentru a permite redeschiderea în siguranță a școlilor.

Dincolo de legislație, Biden va solicita obligativitatea purtării măștilor de protecție și va cere guvernatorilor și primarilor să își folosească autoritatea pentru a impune purtarea măștii. Este posibil ca obligativitatea să se extindă la 100 de zile, pentru a reduce răspândirea SARS-CoV-2.

Biden a declarat, de asemenea, că se va abate de la linia adoptată de Trump, promovând consilierii științifici și medicali în centrul atenției publice, pentru a proiecta în opinia publică un mesaj consistent și coerent.

Biden va decide, de îndată, revenirea SUA în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății.

O altă schimbare de abordare va fi aceea a discursului public privitor la evoluția pandemiei pe teritoriul SUA. Biden a spus de mai multe ori în ultimele săptămâni că înainte de a fi mai bine, ar putea să fie mai rău, înainte ca schimbările de politici și practici de sănătate publică să intre în vigoare.

Biden și politicile de imigrație

Biden intenționează să restabilească imediat programul DACA (Deferred Action for Childhood Arrivals), prin care copiii imigranților ilegali în SUA puteau rămâne ca rezidenți legali.

Chiar din Ziua Inaugurării, Biden intenționează să semneze un ordin executiv prin care să anuleze interdicția impusă de Trump asupra anumitor imigranți musulmani și limitele stabilite de vechea administrație privind contingentele de azilanți.

În plus, Biden va trimite în Congres un pachet de legi privind imigrația, prin care ar oferit o variantă de obținere a cetățeniei în termen de opt ani pentru aproximativ 11 milioane de oameni care trăiesc în SUA fără statut juridic.

În campanie, Biden a vorbit despre politicile lui Trump în materie de imigrație ca despre ”un asalt neîncetat” asupra valorilor americane și a promis că le va schimba în sens opus.

Biden s-a angajat, de asemenea, să pună capăt regulii prin care sunt refuzate vizele sau rezidența permanentă pentru persoanele care utilizează programe de ajutor public. Pe de altă parte, Biden ar putea reveni asupra unei reguli din perioada Obama, care stipulează prioritizarea expatrierii imigranților ilegali care au fost condamnați pentru infracțiuni sau reprezintă o amenințare la adresa securității naționale.

În mod previzibil, noul președinte s-a arătat ferm în dorința de a opri toate fondurile direcționate spre construirea de ziduri de-a lungul frontierei cu Mexicul.

Politica externă și politicile de securitate

Poate că în niciun alt sector al politicilor publice viziunile vechii și noii administrații nu sunt mai diferite.

În campanie, Biden a râs de sloganul din 2016 al lui Trump, ”America First”, spunând că marea reușită a adversarului său a fost să-l transforme în ”America Alone”.

Biden susține o strategie de luptă împotriva militanților extremiști din străinătate cu forțe speciale americane și atacuri aeriene, mai degrabă decât prin dislocări de trupe convenționale americane. Este o schimbare de optică față de alte perioade ale carierei sale politice, în special față de susținerea unor intervenții militare americane masive, în special invazia din 2003 din Irak. Ulterior, Biden și-a caracterizat poziția de atunci drept ”o greșeală”.

Democratul a fost atent cu cuvintele și nu a exclus vreodată utilizarea forței, acolo unde aceasta este ultima soluție, dar principalul țel în politica sa externă este obținerea de soluții și compromisuri prin mijloace diplomatice, prin alianțe și cu ajutorul instituțiilor globale.

Biden solicită, de asemenea, creșterea prezenței Marinei americane în zona Asia-Pacific și consolidarea alianțelor cu Japonia, Coreea de Sud, Australia și Indonezia. Acolo unde este de acord cu politica lui Trump este dorința de a pune capăt războaielor din Orientul Mijlociu și Afganistan. În contrast cu predecesorul său, Biden consideră că SUA ar trebui să își păstreze unele contingente militare în zonele potențiale de conflict, pentru a contracara violența militantă.

Secretarul de stat desemnat Tony Blinken este cel mai longeviv consilier de politică externă al lui Biden și are în esență aceeași viziune asupra politicii globale.

Ambii sunt puternici susținători ai NATO și avertizează că Moscova face orice pentru a săpa la temeliile democrației occidentale, prin încercările de a slăbi NATO, de a diviza Uniunea Europeană și de a submina sistemul electoral al SUA.

Biden consideră că renunțarea de către Trump la tratatele bilaterale și internaționale, cum ar fi acordul nuclear iranian, au determinat multe națiuni să se îndoiască de cuvântul Washington-ului. Prin urmare, vrea să invite toate națiunile democratice la un summit în decursul primului său an de mandat, pentru a discuta despre lupta împotriva corupției, împiedicarea instaurării regimurilor autoritariste și sprijinirea luptei pentru drepturile omului.

El pretinde sprijin puternic pentru Israel, însă își propune să limiteze anexarea teritoriilor palestiniene și este tentat să susțină o soluție cu două state pentru Israel și palestinieni. El spune că sediul Ambasadei SUA în Israel va fi păstrat la Ierusalim, menținând decizia lui Trump de a o muta de la Tel Aviv.

În ceea ce privește Coreea de Nord, Biden l-a criticat pe Trump pentru că s-a angajat direct cu Kim Jong Un, spunând că conferă legitimitate liderului autoritar fără a-și reduce programul nuclear.

O altă dorință exprimată de Biden este de a desființa închisoarea din Guantanamo Bay, Cuba, intenție pe care a avut-o și președintele Barack Obama, fără să reușească în demersul său.

Abordarea Biden privind protecția mediului

Dincolo de revenirea de îndată la Acordul de la Paris, Joe Biden a propus cheltuieli totale de 2 trilioane de dolari pentru proiecte care să încetinească ritmul încălzirii globale prin restrângerea utilizării combustibililor fosili, eficientizarea energetică a centralelor electrice, a vehiculelor, a sistemelor de transport public și a clădirilor, precum și reducerea dependenței de cărbuni, petrol și gaze.

Anumite părți din programul său pentru protecția mediului ar putea fi incluse în cel de-al doilea pachet legislativ amplu, cel pe care Biden își propune să-l trimită Congresului tot în acest an, dar după legislația de urgență privind răspunsul la pandemie.

Biden a declarat că administrația sa va interzice acordarea de noi permise pentru producția de petrol și gaze pe terenurile federale, dar că nu susține o interdicție a tehnologiei fracturării hidraulice (fracking).

Platforma electorală privind politicile de sănătate publică și de mediu ale lui Biden solicită, de asemenea, accelerarea aplicării legilor împotriva poluatorilor. Printre măsurile vizate se numără înființarea unei direcții pentru justiție climatică și de mediu în cadrul Departamentului Justiției.

Comerțul internațional

Vor fi destule aspecte care nu vor fi modificate față de administrația Trump. De pildă, Biden este un susținător al doctrinei ”comerțului echitabil” în relațiile internaționale, care este îmbrățișată de o majoritate bipartizană din Congres.

Biden, la fel ca Trump, acuză China că a încălcat regulile comerciale internaționale prin subvenționarea companiilor chinezești și prin diverse episoade de furt de proprietate intelectuală inclusiv în dauna Statelor Unite. Totuși, Biden nu consideră că taxele vamale impuse de Trump au dat roade în relația cu China, însă, cel mai probabil, va continua să se afle într-o relație conflictuală cu Beijing-ul, din perspectivă comercială.

Pentru impulsionarea industriei prelucrătoare americane, Biden vrea să injecteze 400 de miliarde de dolari în economie în următorii patru ani, prin achiziții ale guvernului federal (inclusiv provizii materiale utile pentru combaterea pandemiei). De asemenea, a propus programe în valoare de 300 de miliarde de dolari în favoarea firmelor de tehnologie din SUA, pentru cheltuieli de cercetare și dezvoltare.

El promite negocieri dure cu China, cealaltă superputere economică a lumii, în materie de comerț și proprietate intelectuală. China, la fel ca SUA, nu este încă membră a Parteneriatului Trans-Pacific, acordul comercial multilateral pe care Biden l-a susținut în timpul mandatelor lui Barack Obama, când ocupa funcția de vicepreședinte.

scroll to top