Sula-n coaste, varianta maghiară: platformă de fact-checking lansată de AFP, cu sprijin UE
Agenția France-Presse (AFP) a lansat marți, în Ungaria, un site web pentru combaterea dezinformării, cu doar trei luni înainte de alegerile care vor determina dacă regimul premierului Viktor Orbán va rămâne la putere, scrie Euractiv.com. Experții rămân sceptici că un asemenea pas ar putea să contribuie în vreun fel determinant la însănătoșirea peisajului mediatic din Ungaria.
Lakmusz.hu (”lakmusz” înseamnă ”turnesol” în limba maghiară, n.n.) este primul site web de verificare a faptelor (fact-checking) din Ungaria, fiind rezultatul unui proiect cu finanțare europeană derulat pe o perioadă inițială de 15 luni. Comisia Europeană a acordat finanțarea agenției publice de știri din Franța – AFP, site-ului maghiar 444.hu și Fundației Media Universalis.
Principala misiune a AFP va fi de a oferi ședințe de instruire și know-how pentru echipele de jurnaliști locali din presa de investigație.
În ultimii ani, AFP a dezvoltat o rețea internațională de verificatori de fapte (fact-checkers). În Ungaria, agenția franceză este partenerul principal al Facebook în lupta împotriva dezinformării.
”Suntem mândri să participăm la această inițiativă inovatoare prin care putem ajuta la lupta împotriva dezinformării în Europa, o provocare majoră pentru democrațiile noastre”, a declarat Phil Chetwynd, directorul AFP Global News.
Cum a ajuns puterea de la Budapesta să controleze (aproape) toată presa?
Fidesz, partidul condus de premierul Viktor Orbán a ajuns la putere în 2010, bucurându-se de o majoritate parlamentară de circa două treimi.
În aceste condiții politice, Fidesz a adoptat o serie de legi referitoare la mass-media, printre care și o controversată lege a presei, în decembrie 2010. Cel mai recent episod de reglementare a conținutului redat de mass-media se referă la interdicția de a prezenta materiale de presă care ”promovează sau prezintă” homosexualitatea sau reatribuirea de gen, la îndemâna minorilor.
După căderea regimului comunist, piața presei din Ungaria s-a diversificat mult, în mare măsură grație intrării pe piață a marilor jucători internaționali din vestul Europei, în special din Germania. Situația a început să se inverseze după criza financiară din 2008, evoluția fiind influențată și de tendințele globale care au condus la scăderea veniturilor din publicitate și creșterea spectaculoasă a platformelor online.
Drept urmare, multe grupuri internaționale de presă au părăsit piața maghiară, tocmai într-un moment în care guvernul lui Viktor Orbán și oamenii de afaceri apropiați lui au început să exercite o influență din ce în ce mai mare asupra mass-media.
Mugurii schimbării
Totuși, există anumite semnale recente ale unei noi inversări de tendință, iar AFP nu este singura instituție internațională de presă care și-a orientat tot mai mult interesul spre Ungaria. Radio Europa Liberă, finanțat de SUA, și-a relansat operațiunile în septembrie 2020, iar radiodifuzorul german RTL, unul dintre puținii operatori străini care nu au părăsit piața maghiară încă de la intrarea sa, în anii 1990, a lansat un program de știri.
Cu toate acestea, dr. Gábor Polyák, profesor asociat la Universitatea din Pécs, consideră că aceste inițiative nu pot face mare lucru pentru remedierea problemele structurale de pe piața mass-media maghiară, denaturată masiv prin finanțările publice și prin publicitatea alocată pe criterii politice.
În opinia profesorului Polyák, miezul problemei este acela că guvernul a făcut ca sectorul mass-media să devină neatractiv din punct de vedere economic, lucru reflectat inclusiv în tipologia instituțiilor internaționale de presă care au rămas active în țară.
”Nu sunt jucători propriu-ziși, de pe piață. Practic, ei nu riscă nimic, pentru că sunt finanțați de guvernele din SUA sau din Germania”, au precizat el.
Scopul proiectului de fact-checking, lansat acum de AFP, este acela de a examina declarațiile publice sau informațiile care pot avea o influență semnificativă asupra discursului public, acordând o atenție deosebită politicienilor și personalităților publice.
Yacine Le Forestier, directorul adjunct al AFP pentru Europa, a declarat pentru Euractiv.com că ”proiectul nu a fost gândit pentru a stârni un conflict cu autoritățile sau pentru a critica guvernul”.
Totuși, chiar din primele articole publicate, pare tot mai clar că un conflict cu guvernul condus de Fidesz este pe care să izbucnească în orice moment, iar unele canale media pro-guvernamentale au etichetat deja site-ul drept un agent al lui George Soros, miliardarul de origine maghiară deseori vizat de teorii ale conspirației.
Polyák notează că, într-un context atât de politizat, inițiative precum Lakmusz ”nu au nicio șansă să ajungă la alegătorii Fidesz”.
”Este vorba despre o profundă neînțelegere a întregii situații din Ungaria, după toți acești 12 ani”, a mai spus Polyák, subliniind că problema din Ungaria nu este lipsa unui conținut jurnalistic bun sau adecvat, ci aceea că sistemul media este atât de polarizat încât susținătorii pro-guvernamentali nu sunt deloc dispuși să mai asculte voci critice.
Perspectiva juridică a politizării presei de la Budapesta
Gábor Polyák a fost unul dintre cei care au contribuit la depunerea a două plângeri adresate Comisiei Europene cu privire la utilizarea banilor publici, însă acestea nu au fost soluționate în vreun fel, întrucât executivul UE consideră că nu au fost aduse suficiente argumente solide pentru a înainta cazul instanțelor de drept comunitar.
”(Comisia) nu are nevoie de nicio reglementare nouă. Plângerile se bazează pe dreptul european al concurenței, care este pus în operă zilnic, însă nu și în ceea ce privește Ungaria”, a mai precizat Polyák.
De partea sa, Comisia continuă să susțină că nu este în măsură să acționeze asupra plângerilor venite din societatea civilă maghiară și că ar avea nevoie de noi competențe pentru a putea interveni.
”Această frustrare că nu putem face nimic prin regulile de concurență aflate acum în vigoare ne determină să ne gândim la reguli mai bune”, spunea anul trecut Věra Jourová, comisarul european pentru valori și transparență.
În acest sens, Executivul de la Bruxelles a promis că va veni cu o propunere legislativă pe tema libertății și independenței presei până în trimestrul al treilea al acestui an.
Astfel, așa-numita lege europeană pentru libertatea presei (European Media Freedom Act) ar urma să ”îmbunătățească transparența, responsabilitatea și independența în ceea ce privește acțiunile care afectează libertatea și pluralismul presei”.









