Temele făcute cu ajutorul AI, o practică tot mai răspândită în rândul elevilor. Ce zic profesorii?

Temele făcute cu ajutorul inteligenței artificiale au devenit o practică tot mai răspândită în rândul elevilor, iar profesorii avertizează că fenomenul riscă să afecteze procesul de învățare, scrie B1.

În Danemarca, autoritățile au decis să schimbe modul de evaluare după ce au observat că mulți tineri preferă să folosească ChatGPT în loc să își rezolve singuri sarcinile. Cadrele didactice spun că astfel elevii își exersează tot mai puțin memoria, creativitatea și capacitatea de a aplica informațiile acumulate.

Cum vor demonstra elevii că nu au apelat la ChatGPT?

Profesorii spun că a devenit tot mai dificil să facă diferența între un eseu scris de un elev și unul generat cu ajutorul inteligenței artificiale. Din acest motiv, autoritățile au decis să schimbe modul de evaluare și să introducă măsuri menite să verifice cunoștințele reale ale elevilor.

Una dintre cele mai importante schimbări este susținerea orală a unor eseuri și teste, astfel încât elevii să poată demonstra că înțeleg materia și că lucrarea le aparține. În timpul examenelor, calculatoarele vor fi monitorizate pentru a preveni utilizarea neautorizată a instrumentelor bazate pe inteligență artificială. Totodată, o parte dintre teme și evaluări vor fi realizate direct în clasă, sub supravegherea profesorilor.

Noile reguli îi vizează în special pe elevii cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani și vor intra în vigoare odată cu începerea noului an școlar, programată pentru săptămâna viitoare.

De ce se tem profesorii de folosirea excesivă a inteligenței artificiale?

Profesorii atrag atenția că inteligența artificială nu schimbă doar modul în care elevii își fac temele, ci și felul în care învață și își dezvoltă abilitățile. Tot mai multe cadre didactice avertizează că utilizarea frecventă a unor instrumente precum ChatGPT îi poate determina pe tineri să depună mai puțin efort în procesul de învățare și să se bazeze tot mai mult pe răspunsuri generate automat.

Îngrijorările nu sunt noi, însă s-au intensificat în ultimii ani, pe măsură ce inteligența artificială a devenit tot mai prezentă în școli și universități. Mai multe studii preliminare sugerează că folosirea excesivă a acestor tehnologii ar putea influența negativ dezvoltarea gândirii critice, a capacității de analiză și a creativității, afectând modul în care tinerii își formează propriile idei.

Cadrele didactice spun că problema depășește simpla copiere a temelor. În opinia lor, adevărata provocare este păstrarea unui echilibru între avantajele oferite de inteligența artificială și dezvoltarea competențelor esențiale pentru viitor, într-o perioadă în care tehnologia și automatizarea au un rol tot mai important în educație și pe piața muncii.

Ce riscă tinerii dacă se bazează prea mult pe AI?

Profesorii încearcă să găsească metode prin care elevii și studenții să își folosească propriile cunoștințe, fără să lase inteligența artificială să rezolve fiecare sarcină în locul lor. Cadrele didactice avertizează că tehnologia poate fi un instrument valoros, însă nu ar trebui să înlocuiască procesul de învățare și dezvoltarea gândirii independente.

Specialiștii atrag atenția că lipsa competențelor și a cunoștințelor solide îi poate dezavantaja pe tineri atunci când vor intra pe piața muncii. Într-un context în care automatizarea avansează rapid, angajatorii vor pune tot mai mult preț pe creativitate, adaptabilitate și capacitatea de a rezolva probleme fără ajutorul inteligenței artificiale.

Experții susțin că unele domenii sunt deja mai expuse riscului de a fi transformate sau chiar înlocuite de AI. Printre acestea se numără programarea, IT-ul, relațiile cu clienții, introducerea datelor și gestionarea documentelor. În schimb, profesii precum bucătar, salvamar sau spălător de vase sunt considerate, cel puțin în prezent, mult mai greu de înlocuit prin inteligență artificială și procese de automatizare.