Termenul limită pentru tarifele vamale ale lui Trump e aproape. Care țări au un acord și care nu?
Vineri, lumea va trebui să se confrunte cu rate tarifare mai mari din partea administrației Trump, ceea ce generează riscul unei incertitudini economice și mai mari. Pentru majoritatea țărilor, această chestiune a fost amânată de două ori, de la „Ziua eliberării” din 2 aprilie, până la 9 iulie, iar acum până la 1 august.
În aprilie, Trump afirmase că a încheiat
„peste 200 de acorduri”
într-un interviu acordat revistei Time, iar consilierul comercial Peter Navarro afirmase că
„90 de acorduri în 90 de zile”
erau posibile. Țara a rămas departe de acest obiectiv, cu doar opt acorduri în 120 de zile, inclusiv unul cu Uniunea Europeană cu 27 de membri.
Iată cum stau lucrurile în comerțul mondial, potrivit CNBC.
Regatul Unit, primul care a ajuns la un acord
Regatul Unit a preluat inițiativa în ceea ce privește acordurile comerciale cu SUA, ajungând la un acord încă din luna mai. Cadrul include tarife de bază de 10% pentru bunurile din Regatul Unit, precum și diverse cote și scutiri pentru produse precum automobilele și produsele aerospațiale.
Dar chiar și după ce președintele american Donald Trump s-a întâlnit recent cu prim-ministrul Keir Starmer în Scoția, unele puncte din acordul lor comercial rămân incerte. Printre acestea se numără tarifele pentru oțelul și aluminiul din Regatul Unit, pe care Statele Unite au convenit să le reducă. Discuțiile privind taxa pe serviciile digitale din Regatul Unit, pe care Trump dorește să o elimine, par, de asemenea, să continue.
Vietnam: tarife mai mult decât înjumătățite
Vietnamul a fost a doua țară care a încheiat un acord cu administrația Trump, Trump anunțând în data de 2 iulie un acord comercial prin care tariful impus Vietnamului a fost redus de la 46% la 20%.
Un punct cu Vietnamul a fost un tarif de „transbordare” de 40 % pentru mărfurile care provin dintr-o altă țară și sunt transferate în Vietnam pentru expedierea finală în SUA, deși nu este clar cum va fi aplicat acesta. Trump a susținut, de asemenea, că va exista acces deplin pe piața țării pentru bunurile americane.
Producătorii chinezi au recurs la transbordare pentru a evita tarifele ridicate aplicate livrărilor lor directe către Statele Unite, folosind Vietnamul ca un important centru de transbordare.
Cu toate acestea, se pare că Vietnamul a fost luat prin surprindere de taxa de 20 % impusă, conform unui raport Politico. Politico a precizat că negociatorii se așteptau la o taxă de 11%, însă Trump a anunțat unilateral o rată de 20%.
Indonezia: reducerea barierelor
Rata tarifară a Indoneziei a fost redusă la 19 % de la 32 % în cadrul acordului său cu Trump, anunțat la 15 iulie.
Casa Albă a declarat că Indonezia va elimina barierele tarifare pentru peste 99% din produsele americane exportate în Indonezia în toate sectoarele, inclusiv produsele agricole și energia.
În cadrul acordului se mai spune că țările vor aborda, de asemenea, diverse
„bariere netarifare”
și alte obstacole cu care se confruntă SUA pe piețele indoneziene.
Filipine: scădere marginală
Spre deosebire de omologii săi din ASEAN menționați mai sus, care au înregistrat reduceri considerabile ale cotelor lor tarifare, Filipine a înregistrat o scădere de un singur punct procentual, de la 20 % la 19 % la 22 iulie.
Manila nu va impune tarife la mărfurile americane ca parte a acordului, potrivit lui Trump, care a lăudat țara pentru că aceasta a
„mers pe o PIAȚĂ DESCHISĂ cu Statele Unite”.
În plus, Trump a mai spus că Filipinele vor colabora
„din punct de vedere militar”,
fără a preciza detalii. Cele două țări sunt deja aliate prin tratat, Manila găzduind trupe americane și având un tratat de apărare reciprocă care datează din 1951.
Japonia: orez și automobile
Japonia a fost a doua mare economie asiatică care a ajuns la un acord cu SUA, după China, văzându-și rata tarifară redusă la 15 % de la 25 % în data de 23 iulie, și fiind prima economie care a obținut o rată tarifară preferențială mai mică pentru sectorul său cheie al automobilelor.
Trump a numit acordul
„probabil cel mai mare acord încheiat vreodată”,
adăugând în același timp că Japonia va investi 550 de miliarde de dolari în Statele Unite, iar SUA vor
„primi 90% din profituri”.
Calea către acest acord a fost plină de incertitudine, Trump declarând cu câteva zile înainte de acord că nu se așteaptă ca cele două țări să ajungă la o înțelegere.
El a descris Japonia în ocazii separate ca fiind
„foarte dură”
în discuțiile comerciale și a sugerat că țara a fost
„răsfățată”
pentru că nu acceptă orez american, în ciuda faptului că se confruntă cu o penurie internă de orez.
UE: unele nemulțumiri rămân
Acordul Uniunii Europene cu SUA a fost încheiat în urmă cu doar câteva zile, după lungi negocieri. Produsele UE se confruntă acum cu o rată tarifară de bază de 15 %, jumătate din cei 30 % cu care Trump amenințase anterior blocul comunitar. Taxele existente pentru autovehicule vor fi reduse la 15%, iar taxele pentru unele produse, cum ar fi aeronavele și anumite medicamente generice, vor reveni la nivelurile anterioare lunii ianuarie.
Dar acordul a fost întâmpinat cu critici, inclusiv din partea unor lideri europeni. Premierul francez Francois Bayrou a mers până acolo încât a declarat că este un act de
„supunere” și o „zi neagră”.
Comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, l-a numit însă
„cel mai bun acord pe care l-am putut obține în circumstanțe foarte dificile”.
Coreea de Sud: tot 15%
Coreea de Sud este cea mai recentă țară care a ajuns la un acord, joi, condițiile fiind oarecum similare cu cele primite de Japonia.
Țara va beneficia de un tarif general de 15% pentru exporturile sale, în timp ce taxele pentru sectorul său auto sunt, de asemenea, reduse la 15%. Coreea de Sud
„va da Statelor Unite 350 de miliarde de dolari pentru investiții deținute și controlate de Statele Unite și selectate de mine, în calitate de președinte”,
a declarat Trump.
Secretarul american pentru Comerț, Howard Lutnick, a declarat că
„90% din profiturile”
din aceste investiții de 350 de miliarde de dolari
„vor merge către poporul american”.
Cu toate acestea, președintele sud-coreean, Lee Jae Myung, a declarat că fondul de 350 de miliarde de dolari va juca un rol în facilitarea
„intrării active”
a companiilor coreene pe piața americană în industrii precum construcția navală și semiconductorii.
China: discuțiile sunt încă în curs
Discuțiile comerciale dintre administrația Trump și China au luat o turnură diferită față de restul lumii. A doua cea mai mare economie a lumii a fost ferm în vizorul comercial al lui Trump din momentul în care acesta a preluat funcția.
În loc să ajungă la un acord, China a ajuns la o serie de suspendări ale ratei sale tarifare
„reciproce”.
Inițial, a fost lovită cu un tarif de 34% începând cu „Ziua eliberării”, înainte ca o serie de măsuri reciproce între cele două părți să determine creșterea taxelor la 145% pentru importurile chineze în SUA și la 125% pentru importurile americane în China.
Cu toate acestea, ambele părți au convenit să reducă tarifele în mai, după prima lor reuniune comercială de la Geneva, Elveția. Armistițiul a fost convenit să dureze până la 12 august. În prezent, China se confruntă cu o rată combinată a tarifelor de 30 %, în timp ce SUA se confruntă cu taxe de 10 %.
Cea mai recentă reuniune a țărilor de la Stockholm s-a încheiat fără o prelungire a armistițiului, dar secretarul Trezoreriei SUA a declarat că orice prelungire a armistițiului nu va fi convenită până când Trump nu va semna planul.
Principalii parteneri comerciali fără acord
Pentru țările care nu au încheiat un acord, se pare că li se va aplica un tarif de bază global mai mare, de aproximativ 15-20%, potrivit lui Trump, mai mare decât tariful de bază de 10% anunțat în „Ziua eliberării”.
Țările cu un excedent comercial față de SUA vor vedea, cel mai probabil, o rată tarifară
„reciprocă”
mai mare.
Iată câțiva parteneri comerciali cheie care nu au convenit asupra unui acord cu SUA.
India: tarife și o penalizare
Miercuri, Trump a anunțat un tarif de 25% asupra Indiei, cu o
„penalizare”
suplimentară nespecificată pentru ceea ce el consideră a fi politici comerciale neloiale și pentru achiziționarea de către India de echipamente militare și energie din Rusia.
„Deși India este prietenul nostru, de-a lungul anilor, am făcut relativ puține afaceri cu ei, deoarece tarifele lor sunt mult prea mari, printre cele mai mari din lume”,
a declarat Trump într-o postare pe Truth Social.
Tariful de 25 % este modest mai mic decât cel impus de Trump Indiei în „Ziua eliberării”, când a anunțat un tarif de 26 % pentru acest partener comercial cheie, dar la limita superioară a intervalului 20-25 % pe care președintele american a declarat că îl ia în considerare.
Canada: o „fază intensă”
În ultimele luni, între Canada și SUA au avut loc frecvente schimburi de replici cu privire la tarifele vamale, țara fiind afectată de taxe chiar înainte ca Trump să anunțe așa-numitele tarife
„reciproce”.
Canada se confruntă acum cu tarife de 35% pentru diverse bunuri începând cu 1 august, Trump amenințând, de asemenea, că va crește această rată în caz de represalii. Rata este separată de orice tarife sectoriale.
Trump a menționat în mod repetat drogurile care circulă din Canada în SUA drept motiv pentru decizia sa de a impune tarife. Premierul canadian, Mark Carney, a declarat la începutul acestei săptămâni că partenerii se află într-o
„fază intensă”
a discuțiilor, menționând că ar fi puțin probabil ca un acord să nu includă tarife, relatează Reuters.
Mexic: niciun semn de progres
Ca și Canada, Mexicul a fost mult timp o țintă a tarifelor americane, Trump invocând drogurile și migrația ilegală ca factori în decizia sa de a anunța taxe asupra vecinului sudic al SUA.
Președintele a declarat că Mexicul nu a făcut suficient pentru a securiza frontiera. Mexicul urmează să fie lovit cu un tarif de 30 %, iar orice represalii ar urma să fie întâmpinate cu o rată și mai mare din partea SUA.
Guvernul mexican a subliniat că este important ca partenerii comerciali să își rezolve problemele înainte de 1 august, însă în ultimele săptămâni nu au existat prea multe semne de progres către un acord.
Australia: păstrarea nivelului de referință
Australia se confruntă în prezent cu un nivel de referință de 10%, deoarece înregistrează un deficit comercial cu Statele Unite. Cu toate acestea, țara s-ar putea confrunta cu o rată tarifară mai mare dacă Trump decide să crească rata de bază la 15-20%.
Canberra nu a fost cunoscută în mod public ca fiind în discuții comerciale cu Washingtonul, prim-ministrul Anthony Albanese susținând, potrivit relatărilor, că deficitul Australiei cu Statele Unite și acordul său de liber schimb ar trebui să însemne că nu ar trebui să existe niciun tarif pentru importurile australiene.
Cel mai recent, Australia a relaxat restricțiile privind carnea de vită americană, o măsură pe care biroul reprezentantului comercial al SUA a atribuit-o lui Trump, însă Albanese ar fi declarat că măsura nu a fost determinată de Trump.









