The Economist: Războiul din Ucraina este acum mai lung decât Primul Război Mondial
Pe 11 iunie, Europa a depășit o piatră de hotar sumbră. Începând cu acea dată, luptele din Ucraina durează mai mult decât Primul Război Mondial. Într-o ironie sumbră, un conflict care părea că va dura doar câteva zile, în timp ce trupele rusești năvăleau cu încredere asupra Kievului în februarie 2022, a durat mai mult decât unul despre care unii au presupus că se va „termina până la Crăciunul” din 1914. Fie că a avut loc în acest secol, fie în celălalt, războiul a sfidat cele mai bine puse la punct planuri ale înaltelor comandamente militare. Soldaților li s-au promis parade triumfătoare în capitalele cucerite, dar în curând s-au trezit împotmoliți, adesea la propriu. Recruții care își apărau patriile s-au înghesuit în gropi, tranșeele lor s-au transformat în mocirlă. Arme inovatoare – tancuri, mitraliere și gaz iperită pe atunci, drone astăzi – au remodelat războiul. Bărbați au murit, familiile au rămas îndurerate. Hărțile au fost actualizate pe măsură ce orașele și satele, sau mai degrabă ceea ce a mai rămas din ele, își schimbau stăpânul, scrie The Economist.
Din păcate, un război lung nu garantează o pace justă – așa cum a arătat Tratatul de la Versailles, semnat în 1919. Însă ecourile acelui armistițiu eșuat ar putea fi utile pentru eforturile de a pune capăt ostilităților din Ucraina. „Războiul pentru a pune capăt tuturor războaielor” este amintit în aceste zile ca un episod anterior al conflictului și mai îngrozitor pe care l-a ajutat să-l deschidă o generație mai târziu. Fantoma Versailles-ului ar trebui, așadar, să-i bântuie pe cei care încearcă cu vitejie să pună capăt conflictului actual. Aliații Ucrainei au ajutat-o să nu piardă războiul. În curând, vor trebui să se pregătească pentru a o ajuta să câștige pacea.
Deocamdată, discuțiile serioase rămân evazive. Cu siguranță, după 1.573 de zile de lupte aproape neîntrerupte, sfârșitul acestui război ar trebui să fie mai aproape decât începutul său. Recenta tentativă de schimbare a cursului în favoarea Ucrainei ar putea împinge Rusia spre masa negocierilor. Câștigurile teritoriale pe care agresorul le-a obținut cu costuri enorme – aproximativ 1.000 de bărbați ruși morți sau grav răniți în fiecare zi, spun ucrainenii – sunt acum parțial inversate. Drone ucrainene ajung adânc în interiorul Rusiei, fiecare nor de fum putred fiind un mesaj de umilință pentru președintele Vladimir Putin. Europa este pe cale să înceapă să acorde un împrumut de 90 de miliarde de euro (104 miliarde de dolari) Ucrainei, ajutând aliatul său, chiar dacă ajutorul din partea Americii s-a diminuat. Moralul trupelor ucrainene este recent la un nivel maxim. Președintele Volodimir Zelenski, cândva o carapace goală și slăbită, poate fi văzut ocazional zâmbind în aceste zile. Dar provocările sale adresate lui Putin de a se angaja în discuții de pace – susținute pe 7 iunie de liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei – nu au dus la nimic până acum. Putin spune nyet.
Când va veni un armistițiu în acest conflict, acesta va fi diferit ca aromă de cel semnat în Galeria Oglinzilor în 1919. Rusia nu va fi o țară distrusă, învinsă, fără altă opțiune decât să accepte dictate nestăpânite din partea adversarilor săi. În ciuda cerințelor celor mai stridenți aliați ai Ucrainei – nu în ultimul rând cei din țările baltice sau Polonia, care se tem că revanșismul rusesc necontrolat i-ar putea viza în continuare – nu vor fi plătite despăgubiri de război și nici conducătorii nu vor fi predați instanțelor internaționale. Pacea va fi o afacere dezordonată, nesatisfăcătoare, plină de compromisuri cu care niciuna dintre părți nu va dori să trăiască. Și totuși, vor trebui să o facă, dacă se dorește ca dronele să fie reduse la tăcere.
Dar vor exista paralele și cu Versailles. Atât pacea din 1919, cât și cea viitoare din Ucraina vor fi pecetluite ca parte a unei noi arhitecturi de securitate în Europa. Pe atunci, era o șchiopătare a Germaniei, financiar și militar, precum și o Ligă a Națiunilor de modă nouă pentru a dezamorsa războaiele înainte ca acestea să poată începe. De data aceasta, o nouă ordine europeană va include garanții de securitate pentru Ucraina, care vor trebui susținute de o „coaliție a celor dispuși” din Europa, una tacit dispusă să lupte împotriva Rusiei. Se vorbește despre un Consiliu European de Securitate, deși cu puține detalii. Cererea Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană va remodela atât soarta acesteia, cât și pe cea a blocului comunitar. Și cum rămâne cu rolul Americii? Woodrow Wilson a petrecut șase luni în Europa încercând să pecetluiască pacea, fiind al doilea președinte în exercițiu care părăsește America. Succesorul său, Donald Trump, a promis cândva că va pune capăt luptelor din Ucraina „în termen de 24 de ore”, dar de atunci a început un nou război.









