- Cercetătorii au descoperit o corelație surprinzătoare în Brazilia, SUA și Germania: zonele în care există ferme în care se cresc porci pe scară industrială raportează rate mai mari de infecție cu COVID-19.
- În Brazilia, mai mult de 70% dintre porci sunt crescuți în spații închise, fără acces la lumina soarelui și hrăniți cu furaje pe bază de soia modificată genetic.
- Porcii pot contracta gripa aviară și o sumedenie de alte virusuri gripale umane concomitent, care fac din fermele de porci adevărate laboratoare potențiale în care pot să apară noi boli.
- Din punctul de vedere al mediului, se ridică încă o problemă: exporturile record de carne de porc din Brazilia indică un ritm al defrișărilor nemaiîntâlnit, întrucât terenurile acoperite anterior de savane și păduri sunt curățate pentru a cultiva soia folosită în hrana animalelor.
În ultimele luni, marile companii de industrializarea cărnii din diferite părți ale lumii au fost asociate cu focare majore de infecții cu COVID-19. Fabrica de prelucrare a cărnii Tönnies din Renania de Nord-Westfalia, Germania, a fost închisă temporar, iar procesatorul de carne de porc din SUA Smithfield a devenit un epicentru al infectărilor în statul american Dakota de Sud, unul dintre statele cel mai puțin populate ale țării. În Brazilia, situația în abatoare este și mai dramatică în privința COVID-19: 20% dintre lucrătorii din industrie au fost infectați, conform Confederației Naționale a Muncitorilor din Industriile Alimentare și Industrii Afiliate (CNTA).
Aceste situații au atras atenția a trei cercetători care au început să analizeze problema: Larissa Mies Bombardi, profesor de geografie la Universitatea din São Paulo (USP), farmacistul german Immo Fiebrig și Pablo Nepomuceno, tehnician la Laboratorul de Teledetecție și Geoprocesare al aceleiași universități din São Paulo.
În două lucrări publicate în această vară, cei trei arată corelația spațială între creșterea numărului de infecții cu COVID-19 și creșterea industrială a porcilor în Brazilia, SUA și Germania. Aceștia au prezentat, de asemenea, o ipoteză, încă nedovedită, că actualul model agricol, în special creșterea industrială a porcilor, poate favoriza răspândirea virusului, animalele fiind vectori de contaminare.
”Aceasta este o ipoteză pe care va mai trebui să o studiem, dar corelația spațială este semnificativă”, spune Bombardi.
Aceștia au prezentat situația din statul Santa Catarina din sudul Braziliei, care contează cu 25% în producția națională de carne de porc din Brazilia, prezentând și o rată ridicată de infectări cu COVID-19.
Densitatea scăzută a populației din regiunea de vest a statului, în comparație cu zona de coastă mai aglomerată, ar fi presupus rate de infectare mai scăzute în zona de vest, însă realitatea din teren arată că nu a fost cazul.
”Noul coronavirus are rate mari de apariție în orașe mai mici din Brazilia, fiind este extrem de legat de fabricile de procesare a cărnii”, spune Bombardi. ”Acest lucru are de-a face cu două lucruri: muncă umană grea și fără respectarea unor norme sanitare obligatorii, precum și condițiile precare în creșterea porcilor.”
Cei trei cercetători avertizează cu privire la prezența de resturi de excremente de porc în recipientele din care angajații beau apă sau mănâncă, ceea ce prezintă riscuri mari de infectare a hranei și de răspândire a bolilor.
Corelația spațială dintre COVID-19, creșterea porcinelor și densitatea scăzută a populației care trăiește în Santa Catarina se repetă în celelalte state din sudul Braziliei, o regiune care reprezintă 66% din producția de carne de porc a țării. Același tipar este văzut și în Statele Unite, în Dakota de Sud. Nord-vestul Germaniei, care are cea mai mare producție de porci din țară, repetă această corelație spațială, dar cu o densitate mai mare a populației, spre deosebire de celelalte două țări analizate.
De ce tocmai porcii?
Teoria îndeobște recunoscută conform căreia SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, s-a răspândit din piața Huanan din orașul chinezesc Wuhan a fost contestată într-o cercetare publicată în mai.
Potrivit acestui studiu, virusul circulase în China cu luni bune înainte, iar prima transmitere de la animal la om a avut loc înainte de izbucnirea focarului de la Wuhan, legat de piața Huanan. Experții de la Institutul de Virologie din Wuhan (WIV) susțin că transmiterea inițială a SARS-CoV-2 nu a avut loc pe piața Huanan, care a servit în schimb ca locul în care a fost diseminat pe scară largă în populația umană. Oamenii de știință au stabilit, de asemenea, că teoria conform căreia virusul a fost modificat genetic într-un laborator și apoi ”scăpat” în lume este falsă.
Mulți experți cred că este probabilă existența unei gazde intermediare între lilieci, unde se crede că se află originea virusului, și oameni.
O mică precizare suplimentară: China este cel mai mare producător de carne de porc din lume, iar provincia Hubei, unde se află Wuhan, este unul dintre cei mai mari cinci producători de carne de porc din China.
”Există multe asemănări între porci și noi, de la sistemul respirator la sistemul gastro-intestinal”, spune Bombardi. Porcii pot fi infectați concomitent cu virusul gripei aviare și cu virusul gripei umane, apoi pot genera noi combinații virale care pot fi transmise din nou și pot infecta ființele umane.
Acest lucru s-a întâmplat în martie 2009, când a izbucnit un focar epidemic cu un virus care provoca o infecție respiratorie la oameni, într-o zonă apropiată de o fermă industrială de porci din Mexic. O lună mai târziu, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat pandemia de gripă porcină H1N1.
Un studiu recent publicat în revista ”Proceedings of the National Academy of Sciences” descrie analiza virusurilor gripale găsite la porcii din China între 2011 și 2018. Acestea includ o versiune a H1N1 cu caracteristici potențial pandemice. Conform studiului, virusul nu reprezintă o amenințare iminentă, dar oamenii de știință au solicitat o monitorizare urgentă și riguroasă a virusului și a populațiilor umane, în special a lucrătorilor din industria creșterii porcilor.
Creșterea industrială a porcilor și pericolele pentru sănătatea umană
De cele mai multe ori, porcii sunt crescuţi în regim intensiv în Brazilia, dar şi în alte state ale lumii: mai mult de 70% dintre porcinele din industria de profil braziliană sunt crescute în spațiu închis.
”Aceste animale nu au acces la sol sau la lumina soarelui și consumă în principal furaje pentru animale din organisme modificate genetic, deoarece mai mult de 90% din soia produsă în Brazilia este astfel”, spune Bombardi. ”Dietele lor zilnice includ, de asemenea, antibiotice sau alte medicamente, deoarece mănâncă și își fac nevoile practic în aceleași locuri. Acest regim de alimentație și medicație are un mare potențial imunosupresor pentru animale”, mai spune Bombardi.
Pentru biologul Rob Wallace, creșterea intensivă a animalelor practicată în ultimii 40 de ani este una dintre cauzele principale ale apariției noilor virusuri care amenință planeta cu epidemii și pandemii. Wallace, autorul unei cărți recente ”Pandemie și industrie agro-alimentară” (Pandemia și Agroindustria), spune că echilibrarea diversității este crucială în natură. Acest lucru nu se poate întâmpla în agricultura intensivă, unde un număr mare de animale stau înghesuite în spații cât mai mici, adunate laolaltă de criterii omogene: aceeași rasă, aceeași vârstă, aceleași sisteme biologice. Supraaglomerarea inhibă răspunsul imun, spune Wallace, ceea ce face ca acest model agro-industrial să fie o permanentă bombă biologică cu ceas.
Brazilia este al patrulea cel mai mare producător de carne de porc din lume. Un studiu realizat în martie 2019, privind bunăstarea animalelor în creșterea industrială a porcinelor, subliniază că ”situația de concurență acerbă cu alte țări producătoare de carne de porc constituie o mare provocare, din cauza lipsei factorilor care susțin producția, cum ar fi biosecuritatea, igiena, investițiile în resursa umană și, în special, în bunăstarea animalelor.”
Anumite practici utilizate pe scară largă în Brazilia sunt evitate sau restricționate în alte țări, cum ar fi utilizarea cuștilor individuale pentru animalele gestante. Condițiile nefavorabile bunăstării animalelor duc adesea la un comportament anormal, inclusiv auto-mutilare, canibalism, agresivitate excesivă sau apatie.
Industria braziliană a cărnii de porc spune că așteaptă de doi ani normativele privind bunăstarea animalelor în sectorul de porcine, după ce dezbaterea publică a proiectelor s-a încheiat încă din 2018, promițând că va respecta reglementările privind noile standarde.
Cererea mondială pentru carnea de porc și pentru soia, în creștere exponențială
China domină la mare distanță topul mondial al crescătorilor de porci și pe cel al producătorilor de carne de porc. Urmează Uniunea Europeană, SUA și apoi Brazilia, care este, de asemenea, al patrulea cel mai mare exportator de carne de porc.
Conform datelor publicate în ”Buletinul Porcin” al Centrului de Studii Avansate în Economie Aplicată (Cepea) de la Departamentul de Economie, Administrație și Sociologie al Școlii de Agricultură Luiz de Queiroz – São Paulo, în primele șapte luni ale anului 2020, exporturile de carne de porc din Brazilia au atins un nivel record istoric. Dacă transporturile continuau în acest ritm, industria estima că, până la finalul lunii septembrie, ar fi urmat să fie depășit nivelul exporturilor din întregul an 2019, 639.500 de tone de carne de porc.
Cererea mondială uriașă a determinat, desigur, și creșterea prețurilor, iar industria braziliană de profil se poate lăuda cu profituri excelente în 2020.
Porcilor li se administrează furaje pentru animale produse din porumb și soia; aproximativ 79% din producția mondială de soia se îndreaptă spre producerea acestor furaje. Cererea mare de carne de porc se traduce, prin urmare, într-o cerere crescută de cereale și soia. 50% din soia exportată în întreaga lume provine din Brazilia, iar marfa reprezintă 40% din totalul exporturilor agricole din țară. Plantațiile de soia din Brazilia acoperă un teritoriu de mărimea Germaniei.
Proiecțiile din industrie indică o creștere a cererii de soia la nivel mondial, în special dinspre Asia. Potrivit estimărilor Asociației Braziliene a Producătorilor de Soia (Aprosoja), Brazilia a exportat 60 de milioane de tone în China în 2019 și ar putea exporta până la 66 de milioane anul acesta. ”China continuă să cumpere soia din Brazilia, deoarece este cea mai ieftină soia care există pe piață”, spun cultivatorii brazilieni.
Impactul asupra mediului cauzat de creșterea industrială a porcilor trebuie, așadar, să ia în calcul amenințarea defrișărilor în savanele din Cerrado și în pădurea tropicală amazoniană, pe măsură ce agricultura are tot mai mare nevoie de terenuri pentru extinderea culturilor de soia și porumb.
În plus, folosirea intensivă a pesticidelor în culturile de soia și porumb modificate genetic contaminează solurile pe termen lung.
La toate acestea, cercetătorii adaugă impactul social asupra securității alimentare a țării, deoarece culturile destinate consumului uman direct sunt marginalizate.
”Extinderea plantațiilor de soia și porumb este limpede corelată cu hrana animalelor, atât pentru consumul intern, cât și pentru cantitățile trimise la export”, spune Bombardi.
Avertismentul de final al lui Bombardi
”Posibilitatea ca porcii, dar și alte animale crescute în condiții similare, să devină «magazii» sau «laboratoare» pentru alte virusuri periculoase pentru om sunt enorme. Cred că este un aspect de care ar trebui să ne ocupăm repede, în termen cât mai scurt. Pentru că de aici ar putea să apară viitoarea nouă pandemie. Și este bine să nu ne mai ia prin surprindere”, avertizează cercetătorul brazilian, pentru publicația Mongabay Brazil.
