Tot mai mulți români depind de a doua slujbă pe Uber, Glovo, Bolt sau Wolt

Tot mai mulți români depind de munca pe platforme digitale precum Uber, Glovo, Bolt sau Wolt, iar pentru mulți aceasta a devenit o activitate constantă și nu doar una ocazională, arată datele unui sondaj european analizat de Monitorul Social, proiect al Friedrich Ebert România.

Potrivit cercetării, 62,5% dintre lucrătorii români de pe platforme folosesc acest tip de muncă în mod regulat, iar 43,7% petrec peste 20 de ore pe săptămână în aceste activități, scrie Agerpres.

Potrivit cercetării, munca prin intermediul platformelor digitale (Uber, Glovo, Bolt sau Wolt) a devenit, pentru mulţi lucrători din România, o activitate curentă de obţinere a veniturilor.

România, în rând cu Europa la munca digitală regulată

La nivel european, alte ţări europene analizate, ponderea celor care apelează la munca pe platforme digitale în mod regulat este ridicat, comparativ cu cel al persoanelor care desfăşoară această activitate ocazional sau sporadic:

• Polonia – 66,2%
• Țările de Jos – 65,1%
• Franța – 64,1%
• Spania – 62%

Țările nordice prezintă procente puțin mai scăzute, precum Finlanda (55,8%) și Danemarca (52,1%).

Mai mulți bărbați decât femei lucrează pe platforme

În România, 62,5% dintre lucrătorii care folosesc platformele digitale de muncă în România apelează la acest tip de activitate în mod regulat, iar 43,7% îi dedică mai mult de 20 de ore pe săptămână.

În România, 55,9% dintre lucrători sunt bărbați, iar 44,1% sunt femei.

Cele mai mari diferenţe de gen se înregistrează în ţările nordice, unde procentul bărbaţilor care lucrează pe platforme este mult mai ridicat decât cel al femeilor: în Finlanda – 66,7% bărbaţi vs. 33,3% femei; în Ţările de Jos – 65,4% bărbaţi vs. 34,6% femei.

În schimb, cea mai mică diferenţă de gen se observă în Polonia, unde bărbaţii reprezintă 51,9%, iar femeile 48,1% dintre lucrătorii de pe platformele digitale.

Majoritatea lucrătorilor au și un alt job

Deși activi pe platforme, mulți români au și un loc de muncă principal:

• 67,8% sunt angajați,
• 13,5% lucrează pe cont propriu în afara platformelor.

Tendințe asemănătoare sunt observate în Spania, Polonia și Slovenia.

Lipsa legislației vulnerabilizează lucrătorii

Specialiștii atrag atenția că România nu are încă un cadru legal clar pentru lucrătorii de pe platforme:

„România nu are încă un cadru legislativ care să reglementeze statutul ocupaţional al lucrătorilor pe platforme. (…) Muncitorii pe platforme lucrează în aranjamente extrem de individualizate, cu posibilităţi reduse de negociere colectivă şi sindicalizare, într-un vid legislativ care lasă loc abuzurilor.”

Experții susțin că România trebuie să actualizeze legislația muncii și să aplice prevederile noii Directive Europene din 2024 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pe platforme.

Despre studiu

Studiul EIGE, realizat în 2021, are la bază un sondaj care a colectat date de la aproape 5.000 de lucrători pe platforme din zece ţări ale Uniunii Europene: Danemarca, Finlanda, Franţa, Letonia, Ţările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Spania.