Închide

Transgaz privește spre viitor. Va integra hidrogenul în sistemul național de transport

Avatar
Harta Transport Hidrogen

Foto: Transgaz

Timp de citire: 5 minute

Transgaz a identificate anumite locații unde urmează să deruleze un proiect-pilot pentru transportul și utilizarea amestecului de gaze naturale cu hidrogen, în contextul în care prin PNRR, infrastructura de distribuție de gaz natural în combinație cu hidrogen are alocate investiţii de 400 milioane de euro, anunță compania, citată de Financial Intelligence.

Consumul de hidrogen la scară largă va necesita o infrastructură de transport de hidrogen bine dezvoltată, bazată pe o ”Coloană Vertebrală Europeană a Hidrogenului”, care să conecteze cererea de hidrogen cu oferta, de la nord la sud și de la vest la est.

Transgaz, în calitate de operator al sistemului de transport gaze naturale, are prevăzut în strategia de dezvoltare integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon în sistemul de transport gaze naturale, în vederea alinierii la Directivele, Strategiile și Acordurile Europene în vigoare.

11 culoare pentru ”coloana vertebrală” a SNT, pentru transportul hidrogenului

În urma unei analize preliminare, în vederea stabilirii ”coloanei vertebrale” a SNT, au fost identificate 11 culoare care poate să fie incluse în ”coloana vertebrală” a viitorului sistem european de transport al hidrogenului. Acestea sunt:

  1. Culoarul conductelor de tranzit (prin utilizarea unei conducte)
    2. Culoarul Marea Neagră – Podișor
    3. Culoarul Giurgiu – Podișor – Jupa – Nădlac (Culoarul BRUA)
    4. Culoarul Onești – Gherăești – Lețcani – Ungheni (Republica Moldova)
    5. Culoarul Petrovaselo – Comloșu Mare (Serbia)
    6. Culoarul Jupa – Prunișor
    7. Culoarul Isaccea – Onești
    8. Culoar Siliștea – București
    9. Culoarul Onești – Coroi – Hațeg
    10. Culoarul Coroi – Medieșu Aurit
    11. Culoarul Podișor – Coroi

Culoarele propuse pentru transportul hidrogenului asigură interconectarea cu toate statele vecine României, respectiv Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova și totodată oferă accesul la depozitele de înmagazinare gaze naturale existente.

În funcție de situația conductelor existente, pot exista culoare care pot transporta amestecuri de gaze naturale cu hidrogen, cu investiții relativ reduse, care ulterior pot să fie transformate în culoare de transport hidrogen pur, sau pot fi culoare care pot transporta amestecuri de gaze naturale cu hidrogen (sau hidrogen pur) doar cu investiții majore.

Lungimile acestor culoare propuse sunt de aproximativ:
– 1683 km pentru culoarele în care sunt realizate conducte relativ noi care pot transporta amestecuri de gaze naturale cu hidrogen, cu investiții relativ reduse, care ulterior pot să fie transformate în culoare de transport hidrogen pur;
– 1132 Km pentru culoarele în care se pot transporta amestecuri de gaze naturale cu hidrogen (sau hidrogen pur) numai cu investiții majore.

În ceea ce privește transportul hidrogenului prin conductele existente ale SNT, trebuie avut în vedere atât impactul asupra diferitelor mijloace de măsurare a cantităților de gaze naturale, cât şi impactul asupra diferitelor materiale și echipamente ale conductelor de transport gaze naturale.

Proiectul Tuzla-Podișor; Studiu de Fezabilitate pentru construirea și operarea unei facilități de producție H2 la scară redusă în zona Dobrogea

De circa 6 luni, Transgaz se află în discuţie cu finanțatorii societății pentru finanțare nerambursabilă pe două direcții.

Astfel în ceea ce priveşte Strategia de decarbonizare, Transgaz are în vedere Proiectul Tuzla-Podișor — analiza emisiilor de C02/CH4 și a investițiilor necesare în tehnologie pentru reducerea acestora.

De asemenea, compania are în vedere un Studiu de Fezabilitate pentru construirea și operarea unei facilități de producție H2 la scară redusă în zona Dobrogea, urmând ca hidrogenul să fie introdus experimental în conducta Tuzla-Podișor pentru a se analiza comportamentul din punct de vedere tehnic și pentru a testa un model de piață referitor la cererea pentru hidrogen, precum și reglementările aferente unor astfel de tranzacții.

Modele de afaceri studiate în Europa

În prezent, hidrogenul reprezintă o fracțiune modestă din mixul energetic global și european și este încă produs în mare parte cu ajutorul combustibililor fosili, în special al gazelor naturale sau al cărbunelui. Hidrogenul curat, obținut cu surse regenerabile de energie, poate contribui la decarbonizarea industriei grele sau a transportului rutier de mărfuri, care, în caz contrar, ar consuma o mare parte din combustibilii fosili.

Băncile europene multilaterale (BEI, BERD) încep să condiționeze acordarea de finanțare de existența unei strategii de decarbonizare și de implementarea unor acțiuni concrete pentru decarbonizarea rețelei de transport (prin transportul unui mix de gaz metan cu H2, gaz sintetic sau biogaz).

Există mai multe modele de afaceri în Europa în domeniul hidrogenului, potrivit specialiştilor care au declarat:

“Există modelul în care H2-ul se amestecă cu gaz și apoi se arde ca și când ar fi gaz, având ca scop reducerea emisiilor de C02 și CH4 pentru componenta respectivă de H2. Mai este Modelul de afaceri în care H2, odată introdus în conductă, este extras la destinație printr-o anumită tehnologie și consumat de diverși consumatori industriali sau economici. De asemenea, mai există Modelul rețelelor dedicate exclusiv pentru transportul H2”.

PNRR: Infrastructura de distribuție de gaz natural în combinație cu hidrogen – 400 milioane de euro

Hidrogenul reprezintă un combustibil nepoluant și cu un randament/putere calorică foarte ridicat, capabil să adreseze nevoile de alimentare cu energie a populației, dar și ale mediului de afaceri. În România, mai mult de jumatate din populație nu este deservită de gaz natural, folosind surse de energie poluante, cu emisii ridicate, costisitoare și dăunătoare sănătății, potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență.  Astfel, autorităţile spun că PNRR oferă României șanse de a face un pas în viitor, construind de la bun început rețele de transport și distribuție de gaz natural capabile pe deplin să integreze gazele viitorului, precum hidrogenul.

Potrivit documentului, densitatea rețelei de gaz natural este neuniformă în România, ca atare ar trebui prioritizate cu această investiție regiunile cu acces deficitar, mai ales că ea ar fi o investiție în afara rețelei de transport și distribuție actuale.

Prin PNRR se are în vedere dezvoltarea unei infrastructuri regionale de gaz natural (transport, distribuție, stații de comprimare) într-o regiune slab conectată la gaz natural, capabilă să preia hidrogen si alte gaze decarbonate (e.g. bio-metan, etc.) în proporție de până la 10% din capacitate. Valoarea totală a investiției este estimată la 400 de milioane EUR.

PNRR mai precizează:

“Din estimările noastre preliminare, ținând cont de faptul că regiunea Oltenia este cea mai slab regiune conectată la infrastructura de distribuție de gaz natural, cu județe precum Mehedinți și Dolj unde racordarea este aproape inexistentă, propunem ca regiunea pilot pentru implementarea acestei rețele inteligente a viitorului, cu emisii scăzute de carbon, să fie Oltenia.

Conform estimărilor noastre din bugetul alocat se pot realiza aproximativ 4.000 de km de conducte inteligente cu 160.000 de racorduri cu sistem de măsură inteligent.

România intenționează să dezvolte o Strategie națională dedicată hidrogenului

România intenționează să dezvolte o Strategie națională dedicată hidrogenului, care să se bazeze pe definirea unui set de politici cu scopul de a ghida, coordona și mobiliza investițiile publice și private în domeniile producției, stocării, transportului și consumului/utilizării de hidrogen (gaze regenerabile), potrivit PNRR. Ulterior, va fi revizuit cadrul legislativ necesar stimulării acestui domeniu, se mai arată în document.

Conform PNRR, beneficiarul direct este Ministerul Energiei, iar beneficiarii indirecti sunt companiile mari din domeniul energiei implicate în proiecte de cercetare în domeniu, operatorul de transport gaze naturale și operatori de distribuție gaze naturale, operatori procesare hidrogen, transportatori și consumatori.

Potrivit PNRR, România nu are în prezent un cadru de reglementare a producției de energie electrică pe bază de hidrogen, urmând a fi definită o viziune clară cu privire la utilizarea hidrogenului pe piața internă sau pentru export. România are în vedere dezvoltarea tehnologiilor hidrogenului în principal în sectoarele transporturilor, gazelor naturale și energiei electrice.

România are un mediu favorabil pentru a aborda implementarea hidrogenului din surse regenerabile, având în vedere organizațiile sale naționale active în acest domeniu (ex: Asociația Română pentru Energia Hidrogenului), operatorul său de transport și sistem (OTS) de gaz natural (SNTDGN Transgaz SA) angajat să utilizeze infrastructura de transport existentă a gazelor naturale și pentru hidrogen, activitățile sale naționale de cercetare și implicarea în Green Hydrogen @ Blue Danube2, Zero-emission Urban Delivery @ Rainbow UnHycorn3 și H2GO4, potențiale proiecte IPCEI”.

scroll to top