Turcia copiază China și cenzurează internetul?

Unul dintre puținele locuri în care exprimarea liberă și necenzurată mai putea funcționa în Turcia era reprezentat de rețelele sociale. Acolo, cetățenii turci aveau acces la informații din surse nemăsluite de guvernul național.

Legislația pentru controlul de stat asupra rețelelor sociale precum Facebook, Twitter și chiar YouTube a fost înaintată și acceptată de către oamenii politici ai Turciei. Această măsură atribuie guvernului turc puteri largi asupra social media, instituind în mod formal cenzura și reglementarea conținutului postat, notează Playtech.

Condițiile apărute în noua lege sunt îndreptate către platformele cu peste 1 milion de utilizatori zilnic, categorie în care se încadrează Facebook, Twitter și YouTube, dar și altele care vor crește în viitor. Legea cere acestor companii să-și deschidă sedii în Turcia și impune pedepse aspre în cazul unui refuz de-a cenzura informații, inclusiv făcând platformele inaccesibile publicului turc.

Sediile localizate în Turcia vor fi răspunzătoare în fața guvernului și vor răspunde cererilor indivizilor sau autorităților de a șterge conținutul care este declarat ca fiind ofensiv. Răspunsul în mai mult de 48 de ore va fi pedepsit cu amenzi de peste 700.000 dolari. Datele personale ale utilizatorilor vor fi stocate în interiorul Turciei. Legea va intra în vigoare de la 1 octombrie 2020.

Recep Tayyip Erdogan, președintele turc, și partidul său AKP aflat la guvernare au impus deja cenzura asupra presei naționale sub pretextul de a proteja statul de atacuri cibernetice. Cu toate acestea, îngrijorările referitoare la atentarea asupra libertății de exprimare individuale și a presei apar din ce în ce mai des.

„Obiectivul este să ne aducă la tăcere. Intenția guvernului este de a-și curăța trecutul de acuzațiile și criticile referitoare la corupție și alte abateri cuprinse în presă și în spațiul public.”
Yaman Akdeniz, expert în drepturi online

Mai mult de 90% din presa tradițională a Turciei este controlată de conglomerate răspunzătoare în fața guvernului. Istoria cenzurii în Turcia putea fi prevestită însă încă din 2014, notează The New York Times. La acea vreme, Erdogan a fost implicat într-un scandal de corupție larg răspândit pe rețelele sociale. Din această cauză, oficialul turc a promis să restricționeze accesul către site-urile de social media.

În 2016, după ce criticile la adresa liderului turc au luat cu asalt rețelele sociale, Turcia a început să ia măsuri mai aspre pentru a controla conținutul paginilor de internet.

În 2017, Turcia a șocat scena internațională prin blocarea accesului populației la Wikipedia. Restricțiile au fost ridicate abia în luna ianuarie a anului trecut. În 2019, Turcia a oferit autorităților sale de reglementare a conținutului media controlul extins asupra serviciilor de streaming, inclusiv asupra Netflix. Producțiile Netflix care apar în Turcia sunt editate pentru a cenzura imagini care conțin țigări sau gesturi tendențioase.

Recent, problema cenzurii a luat o turnură directă, fiind transformată într-o problemă personală. După postarea unei fotografii cu nou-născutul strănepot al lui Erdogan, comentariile au început să ia cu asalt imaginea și să adreseze insulte personale.

„Aceste rețele sunt spații ale defăimării, minciunii, al atacului la adresa drepturilor individuale și ar trebui să fie puse în ordine”, a declarat Erdogan într-un discurs televizat în iulie.

În decursul anului 2019, au fost șterse mai mult de 130.000 de adrese web, peste 40.000 de postări Twitter, peste 10.000 de videoclipuri YouTube și peste 6.200 de postări pe Facebook, conform raportului realizat de Asociația Libertății de Expresie.

Odată ce legea va intra în vigoare, Turcia va avea instrumentul legal pentru a face ca acele cifre să crească în proporții mult mai mari.