UE a stabilit termenul limită pentru eliminarea treptată a energiei rusești, inclusiv a GNL
Importurile de petrol, gaze și materiale nucleare rusești trebuie să înceteze până cel târziu în 2027, a propus Bruxelles-ul într-o nouă strategie ambițioasă, scrie Euronews.
Uniunea Europeană a stabilit anul 2027 ca termen limită până la care toate cele 27 de state membre, de la cele fără ieșire la mare până la cele de coastă, trebuie să elimine treptat toate achizițiile rămase de energie rusească, în special transportatorii de gaz natural lichefiat (GNL) care continuă să ajungă pe țărmurile blocului în ciuda războiului brutal din Ucraina.
Separarea va avea loc treptat. Mai întâi, cu interzicerea contractelor noi și pe termen scurt până la sfârșitul anului 2025. Într-o a doua etapă, contractele pe termen lung, care reprezintă două treimi din gazul rusesc, vor fi reziliate până la sfârșitul anului 2027. De asemenea, vor fi introduse restricții suplimentare pentru a reprima flota fantomă care transportă în secret petrol rusesc și pentru a opri importurile de uraniu rusesc și alte materiale nucleare.
Fiecare stat membru va fi invitat să elaboreze un plan național care să detalieze modul în care intenționează să elimine gazul, energia nucleară și petrolul rusesc din mixul său energetic.
Toate măsurile sunt cuprinse într-o strategie globală prezentată de Comisia Europeană marți după-amiază. Foaia de parcurs, care trebuie concretizată în texte legislative înainte de a intra în vigoare, era inițial așteptată în primele 100 de zile ale noii Comisii, dar a fost amânată de mai multe ori pe fondul incertitudinii profunde legate de eforturile lui Donald Trump de a lansa negocieri între Ucraina și Rusia.
Reluarea achizițiilor de energie rusească a fost prezentată ca o posibilă condiție a unui viitor acord de pace. Prin strategia sa, Bruxelles-ul exclude această idee controversată și instituie garanțiile necesare pentru a lăsa combustibilii fosili ruși definitiv în trecut.
„Chiar dacă mâine ar fi pace, nu ar fi rezonabil să redevenim dependenți de combustibilul rusesc”,
a declarat Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie.
„În primul rând, (Vladimir) Putin a arătat că nu îl deranjează să înarmeze gazul. Nu ar trebui să ne punem din nou într-o astfel de poziție vulnerabilă. În al doilea rând, nu vrem să îi umplem cufărul de război și să îi sprijinim economia de război, pentru că cine știe ce țări vor urma.”
Consumul de energie rusească a fost în centrul dezbaterii politice de la începutul invaziei la scară largă, când UE a fost brusc forțată să țină cont de dependența sa de Moscova, care se ridică la mai multe miliarde de euro. Ca reacție, Bruxelles-ul a aprobat măsuri fără precedent de reducere a importurilor de cărbune rusesc și de petrol maritim, dar gazul, o sursă importantă de venituri pentru Kremlin, a rămas în mod vizibil scutit de sancțiuni.
Anul trecut, blocul comunitar a cumpărat 31,62 miliarde de metri cubi (bcm) de gaz rusesc prin conducte și 20,05 bcm de GNL rusesc, reprezentând 19% din consumul total de gaz. Între timp, țițeiul rusesc a continuat să circule prin conducta Druzhba, care a fost exceptată de la sancțiuni datorită presiunilor Ungariei.
În total, UE a cheltuit aproximativ 23 de miliarde de euro pe combustibilii fosili ruși în 2024, depășind sprijinul militar acordat Ucrainei. Acest dezechilibru a fost o sursă de fricțiune îndelungată între statele membre, care, în ciuda solicitărilor constante din partea Kievului, nu au reușit niciodată să ajungă la un consens pentru a elimina complet energia rusească.
La începutul acestui an, zece țări din UE – Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Polonia, România și Suedia – au semnat o scrisoare comună prin care solicită interzicerea completă a gazelor rusești, inclusiv a importurilor de GNL.
„Capacitatea Rusiei de a-și susține eforturile de război este strâns legată de veniturile sale din energie”,
au scris aceștia.
În schimb, Ungaria și Slovacia au strâns rândurile pentru a se opune sancțiunilor, argumentând că acest lucru ar pune în pericol economiile lor naționale și competitivitatea UE.
Cele două țări fără ieșire la mare au reacționat cu furie atunci când președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a decis să rezilieze contractul cu Gazprom și să înceteze tranzitul de gaze rusești pe teritoriul țării sale la sfârșitul anului 2024.
„Nu le vom permite să câștige miliarde suplimentare pe sângele nostru”,
a declarat Zelenskyy în decembrie.
Budapesta și Bratislava au cerut Bruxelles-ului să intervină, dar Comisia s-a abținut să critice gestul lui Zelenskyy, dat fiind că acesta a contribuit la accelerarea eliminării treptate.
În urma opririi, TurkStream, care traversează Turcia spre Balcani și Europa Centrală, a rămas singurul gazoduct care transportă în mod activ gaze rusești către blocul comunitar. Fluxurile prin gazoductele NordStream și Yamal-Europe au încetat în primul an al războiului.
„Interdicțiile care fac parte din plan vor fi adoptate cu o majoritate calificată. Deci, spre deosebire de sancțiuni, unde ai nevoie de unanimitate”,
a spus Jørgensen.
„Ne așteptăm ca toate țările, chiar dacă nu sunt de acord cu decizia, să respecte legea”.









