UE dă undă verde centrelor controversate de returnare în cadrul noii legi privind migrația
Țările UE și Parlamentul European au convenit luni asupra unei legi controversate care vizează accelerarea returnării migranților fără drept legal de ședere în Europa, marcând cea mai dură schimbare de politică în domeniul migrației din ultimele decenii, potrivit Euronews.
Factorii de decizie politică spun că așa-numitul Regulament privind returnarea este esențial pentru accelerarea returnărilor și este piatra de temelie a represiunii UE împotriva migrației ilegale.
De asemenea, acesta reflectă o schimbare politică mai amplă în Europa, conservatorii – uneori susținuți de extrema dreaptă – insistând asupra unei abordări mai dure a migrației.
Conform cifrelor oficiale, doar 29% dintre migranții fără drept legal de ședere în Europa părăsesc UE.
„Acesta este un pas cu adevărat foarte important pentru a ne asigura că avem control asupra a ceea ce se întâmplă în UE, asupra cine vine, dar și cine trebuie să părăsească UE”,
a declarat comisarul pentru afaceri interne, Magnus Brunner, reporterilor la sfârșitul discuțiilor.
În centrul legii se află o prevedere care permite țărilor UE să înființeze centre de deportare în afara blocului comunitar, cunoscute sub numele de centre de returnare, dacă încheie un acord cu o țară din afara UE.
„Următorul pas este să lucrăm mai mult la diplomația migrației, împreună cu țările terțe”,
a spus Brunner, evitând să menționeze orice posibilă țară terță care să plaseze centre de returnare.
Centrele pot fi fie locuri de tranzit, fie locații unde se așteaptă ca o persoană să rămână, ceea ce marchează o abatere semnificativă de la regulile actuale.
Majoritatea migranților pot fi returnați doar în țara lor de origine sau într-o țară cu care au o legătură dovedită. Conform noului sistem, această cerință ar fi eliminată. Doar minorii neînsoțiți ar fi scutiți de la deportarea către un centru de returnare, în timp ce familiile cu copii vor fi eligibile.
Unele țări ale UE lucrează deja la identificarea potențialelor țări partenere pentru viitoarele centre de returnare. Germania, Olanda, Austria, Danemarca și Grecia au colaborat în martie anul trecut pentru a implementa controversatul proiect, în timp ce Italia derulează deja un program similar în Albania, cu două centre care găzduiesc în total mai puțin de o sută de migranți.
Legea permite, de asemenea, țărilor UE să percheziționeze „locul de reședință sau alte sedii relevante” ale migranților ilegali, o prevedere pe care ONG-urile și societatea civilă o compară cu raidurile notorii efectuate de Serviciul de Imigrare și Control Vamal al SUA (ICE).
„Prevederea este vagă intenționat, pentru a permite o interpretare largă în diferitele state membre. Aceasta deschide ușile pentru raiduri la domiciliu, precum și pentru raiduri în sediile asociațiilor care ajută migranții și în unitățile de asistență medicală”,
a declarat pentru Euronews Eleonora Celoria de la Asgi, o asociație italiană de experți juridici.
Deși a recunoscut că în multe state membre, poliția va avea nevoie în continuare de un mandat judiciar pentru a intra în reședințe private, ea a descris legea ca fiind „îngrijorătoare”, deoarece poate încuraja autoritățile să își extindă puterile.
Alte prevederi includ perioade de detenție mai lungi, interdicții de intrare mai dure și noi competențe pentru localizarea migranților ilegali.
Perioada maximă legală de detenție pentru migranții ilegali care așteaptă să fie returnați este majorată de la șase luni la doi ani, cu o posibilă prelungire de șase luni și o durată nelimitată pentru persoanele considerate a reprezenta un risc pentru securitate.
Interdicțiile de intrare ar deveni, de asemenea, semnificativ mai dure, crescând de la cinci la zece ani în majoritatea cazurilor, cu posibilitatea unor interdicții pe viață pentru cei considerați un risc de securitate.
O altă modificare se referă la apeluri. Conform normelor actuale, deportările sunt suspendate automat pe durata soluționării contestațiilor legale, în timp ce noua lege ar pune capăt acestei protecții automate, lăsând instanțele să decidă, de la caz la caz, dacă un ordin de returnare ar trebui oprit.
Regulamentul introduce, de asemenea, un ordin european de returnare pentru a facilita recunoașterea reciprocă a deciziilor de returnare în statele membre, dar acesta va rămâne voluntar.
Calendarul de implementare a fost cea mai dificilă problemă în negocierile dintre Consiliu și Parlament. Conform acordului de compromis, unele prevederi vor intra în vigoare la 12 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului. Consiliul a insistat inițial pentru doi ani.
Asociațiile societății civile și europarlamentarii de stânga au criticat textul, spunând că va pune în pericol viețile migranților și va încălca drepturile fundamentale.
„Textul finalizat astăzi este rezultatul unui acord rușinos: arsenalul juridic care deservește o ideologie xenofobă este acum complet”,
a declarat Mélissa Camara, europarlamentară Verzi/ALE, pentru Euronews, după încheierea discuțiilor.
„Acest regulament va crea un sistem draconic de detenție și deportare, de la ținerea persoanelor în detenție pentru imigranți timp de până la 30 de luni până la destrămarea familiilor și trimiterea oamenilor în țări pe care nu le cunosc”,
a declarat Silvia Carta, responsabilă cu advocacy la Picum, o rețea de diferite organizații care sprijină migranții fără acte.
Legea va trebui acum aprobată oficial de deputații europeni și de țările UE și ar putea intra în vigoare chiar luna viitoare.









