Câinii latră, caravana trece: UE menține procedura de deficit excesiv pentru România, Guvernul se face că plouă

Consiliul Uniunii Europene a deschis vineri proceduri oficiale contra statelor membre UE care se confruntă cu un deficit excesiv şi a decis, în cazul României, să rămână deschisă procedura existentă de deficit excesiv, transmit DPA şi Euronews, citate de Agerpres.

Franţa, Italia, Belgia, Ungaria, Malta, Polonia şi Slovacia sunt statele membre ale UE care au intrat în procedura de deficit excesiv (PDE) şi trebuie să-şi reducă cheltuielile publice, anunţase recent Comisia Europeană (CE).

Într-un comunicat al Consiliului UE se arată că

“… România, care este în procedura de deficit excesiv din 2020, nu a luat măsuri eficiente pentru a-şi corecta deficitul şi, prin urmare, procedura ar trebui să rămână deschisă”.

Scopul procedurilor de deficit excesiv este ca statele membre UE să-şi ţină sub control bugetele. În teorie, procedurile pot duce la amenzi, dar nu s-a întâmplat niciodată.

În urma deschiderii procedurilor, până la finalul anului, statelor membre UE li se va cere să aprobe recomandările CE privind modul de rezolvare a problemei deficitelor în termenul prevăzut.

Dintre statele membre aflate în procedura de deficit excesiv, în 2023, Italia a avut cel mai ridicat deficit bugetar (7,4% din PIB), urmată de Ungaria (6,7% din PIB), România (6,6% din PIB), Franţa (5,5% din PIB), Polonia (5,1% din PIB), Malta şi Slovacia (ambele cu 4,9% din PIB) şi Belgia (4,4%).

În aprilie, statele membre UE au adoptat noi reguli care reglementează nivelul datoriei publice pe care o ţară din Uniune o poate acumula şi mărimea deficitului bugetar permis.

Noile reguli menţin limitele privind datoria şi deficitul public prevăzute în tratate, la 60%, respectiv 3% din PIB, dar oferă mai mult spaţiu de manevră ţărilor pentru a-şi negocia traseele de ajustare cu Comisia Europeană în planuri pe patru ani, care pot fi extinse la şapte ani, dacă adoptă reforme şi investiţii.

De asemenea, sunt prevăzute ţinte comune de reducere pentru a se asigura că ajustările nu sunt amânate. Ţările care depăşesc limita datoriei trebuie să îşi reducă datoria cu un punct procentual în fiecare an, atunci când aceasta depăşeşte 90% din PIB, şi cu jumătate de punct, dacă nu atinge acel nivel.

Statele cu un deficit de 3% vor trebui să-l corecteze în continuare până la 1,5%, pentru a avea o rezervă la care să poate recurge în vremuri de criză.

După primul semestru, deficitul a ajus la trei sferturi din ținta pe tot anul

Reamintim că, după primele șase luni ale anului, bugetul general consolidat al României a ajuns la un deficit de 63,67 miliarde lei, respectiv 3,6% din PIB, faţă de deficitul de 37,21 miliarde lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor şase luni ale anului 2023.

În luna iunie, comparativ cu mai, deficitul bugetar a crescut cu 0,2 puncte procentuale, iar față de primele 6 luni din 2023 este mai mare cu 1,28 puncte procentuale.

Bugetul pe 2024 a fost construit de Guvern pe baza unui deficit țintit la 5% din PIB.