Uniunea Europeană va prezenta în această săptămână un plan special care prevede emiterea în comun de obligaţiuni, pe o scară largă, pentru a finanţa cheltuielile cu apărarea şi energia în cele 27 de state membre, în condiţiile în care blocul comunitar se confruntă cu consecinţele invadării Ucrainei de către armata rusă, potrivit unor surse familiare cu discuțiile citate de Bloomberg.
Propunerea este similară cu planul utilizat de blocul comunitar pentru depășirea efectelor economice ale pandemiei de Covid-19 și reprezintă o nouă premieră pentru Uniunea Europeană.
Scopul proiectelor energetice este de a scădea dependența de gazele și petrolul din Rusia, în noul context geopolitic.
Potrivit unor oficiali familiarizați cu subiectul, propunerile ar putea fi prezentate după summit-ul de urgenţă al liderilor europeni, care va avea loc în perioada 10-11 martie la Versailles. Oficialii lucrează încă la detaliile referitoare la modul cum se vor derula vânzările de obligaţiuni şi cât de mulţi bani intenţionează să strângă.
Această măsură extraordinară vine la un an după ce UE a lansat un pachet de urgenţă în valoare de 1.800 miliarde de euro susţinut de emiterea în comun de obligaţiuni, pentru a finanţa eforturile statelor membre de răspuns la pandemie. Acum, blocul comunitar se confruntă cu necesităţi mari de finanţare pe măsură ce trebuie să îşi reformeze infrastructura militară şi energetică, după invadarea Ucrainei de către Rusia.
“Trebuie să găsim noi instrumente pentru a răspunde la noile probleme pe care această criză ni le-a pus în faţă”, a declarat luni seara comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni.
Acesta a adăugat că, în opinia sa, liderii europeni vor oferi orientări politice cu privire la măsurile viitoare la summit-ul de la Versailles.
Potrivit surselor citate de Bloomberg, planul ar urma să implice Comisia Europeană, care va emite obligaţiunile şi va direcţiona sumele strânse spre statele membre sub forma unor împrumuturi, pentru ca acestea să îşi poată finanța proiecte de investiții în domeniile apărării şi energiei.
O opţiune este o structură similară cu programul SURE (”Support to mitigate Unemployment Risks in an Emergency”, un instrument european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de şomaj într situaţii de urgenţă), potrivit unui oficial citat de Bloomberg.
UE, nevoită să se adapteze din mers la o nouă realitate geopolitică
Invazia Rusiei asupra Ucrainei a forțat Uniunea Europeană să își regândească cele mai elementare nevoi energetice, în condițiile în care peste 40% din importurile de gaze din UE și un sfert din cele de petrol provin din Rusia. Luni seara, Moscova a amenințat că va întrerupe livrările de gaz către Europa prin gazoductul Nord Stream 1, ceea ce ar complica suplimentar situația. Pe măsură ce relațiile UE-Rusia sunt din ce în ce mai reci, iar europenii discută, la rândul lor, renunțarea la gazele rusești, UE va trebui să apeleze la alte surse, în general mai scumpe.
Deși UE poate încă să suplimenteze importurile de gaz natural lichefiat din țări precum SUA sau Qatar, aceste achiziții vor fi mai scumpe, iar reumplerea depozitelor la un nivel mediu din punctul de vedere al securității energetice va fi o provocare tot mai presantă, din cauza creșterii prețurilor: factura acestei operațiuni ar putea ajunge la 70 de miliarde de euro, comparativ cu abia 10 miliarde în anii precedenți, potrivit unui raport al think tank-ului belgian Bruegel.
De asemenea, UE a trebuit să-și regândească și strategia de apărare, bazată până acum, aproape exclusiv, pe protecția Statelor Unite, prin angajamentele de securitate din cadrul NATO.
”Vor fi necesare zeci de miliarde de euro pentru a consolida apărarea și securitatea europeană, pentru ca UE să nu se mai bazeze exclusiv pe SUA și pentru autonomie în domeniul energetic, pentru independența față de Rusia. Aceste obligațiuni comune sunt calea de urmat pentru UE. Slovacia va avea cu siguranță nevoie de o mână de ajutor din partea țărilor europene mai bogate, nu ne putem descurca singuri”, a declarat marți ministrul de Finanțe și fost premier al Slovaciei, Igor Matovič.