UE va riposta dacă China nu respectă termenul limită comercial din octombrie, spune von der Leyen
Uniunea Europeană va lua măsuri de retorsiune împotriva Chinei dacă aceasta nu va opera schimbări concrete în ceea ce privește practicile sale comerciale neloiale până în luna octombrie, a declarat Ursula von der Leyen, pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Bruxelles și Beijing, potrivit Euronews.
„Dialogul este esențial, dar trebuie să și dea rezultate”,
a declarat vineri președinta Comisiei Europene, în timpul unei vizite oficiale la Cork, în Irlanda.
„În funcție de răspunsul Chinei, vom stabili acțiunile noastre viitoare în toamnă. Suntem pregătiți pentru orice scenariu, avem toate instrumentele la dispoziție și luăm în calcul și alte opțiuni, dacă va fi nevoie.”
Von der Leyen a enumerat câteva puncte critice, precum excesul de exporturi chinezești la prețuri mici, restricțiile severe impuse companiilor europene și utilizarea excesivă a subvențiilor de stat – practici despre care a spus că „nu mai vrem să le vedem pe piața noastră”.
Cu toate acestea, ea nu a precizat ce practici vor fi vizate sau în ce mod, în cazul în care se va trece pragul decisiv din octombrie.
Această amenințare voalată vine imediat după un summit important al UE, în cadrul căruia liderii celor 27 de state membre i-au acordat mandat să adopte o poziție mai fermă față de China, stabilind că, în timp ce Comisia trebuie să încurajeze dialogul, trebuie totodată să analizeze oportunitatea utilizării instrumentelor comerciale existente și a unora noi.
Comisia dispune deja de Instrumentul Anti-Constrângere, care i-ar permite Bruxelles-ului să riposteze împotriva Beijingului cu intensități variabile. Totuși, acest instrument s-a dovedit a fi prea greoi și a generat divergențe între statele membre, nefiind utilizat niciodată.
Din acest motiv, serviciile conduse de von der Leyen lucrează în prezent la cel puțin două instrumente suplimentare pentru a completa acest arsenal: unul menit să diversifice lanțurile de aprovizionare și să reducă dependențele vulnerabile, iar celălalt să asigure solidaritatea în cazul unor represalii chinezești – inevitabile dacă UE adoptă o atitudine mai fermă.
Rămâne de văzut dacă von der Leyen va reuși să mențină unitatea celor 27 de lideri – ale căror opinii privind China sunt încă divergente – atunci când situația va deveni critică.
Premierul irlandez Micheál Martin, a cărui țară tocmai a preluat președinția Consiliului UE, a făcut și el câteva declarații în timp ce apărea alături de von der Leyen, joi.
„Comerțul trebuie să se desfășoare pe baze echitabile și toți trebuie să respectăm aceleași reguli, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna”,
a spus el.
„Sper ca dialogul să conducă la o soluție agreată între Europa și China, deoarece, la urma urmei, există o interdependență semnificativă la nivel global, care include și China. Așadar, toți au nevoie de toți, într-o anumită măsură.”
În timp ce liderii analizează argumentele pro și contra unei atitudini ferme față de China, după ani de inacțiune, Bruxelles-ul dorește să mențină avântul creat de noul mandat.
Maroš Šefčovič, comisarul european pentru comerț, s-a întâlnit la începutul acestei săptămâni cu omologul său chinez, Wang Wentao, pentru a discuta despre modalitățile de reechilibrare a schimburilor comerciale bilaterale.
Anul trecut, blocul comunitar a înregistrat un deficit comercial uriaș, de 360 de miliarde de euro, în relația cu China. A fost pentru prima dată când toate cele 27 de state membre au raportat un sold negativ.
După reuniune, Šefčovič a stabilit un termen-limită pentru ca China să prezinte „primele rezultate concrete” până în luna octombrie. El a recunoscut că „nu totul se va rezolva” până atunci, dar și-a exprimat încrederea că va exista „suficient timp” pentru a produce o schimbare.
„Această tendință nu este sustenabilă, iar menținerea situației actuale nu este o opțiune”,
a declarat Šefčovič după întâlnire, pe care a descris-o drept „intensă, concentrată și constructivă”.
Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț internațional din Parlamentul European, a afirmat că termenul-limită din octombrie „nu este deloc realist” dacă Bruxelles-ul dorește să obțină concesii cu caracter obligatoriu.









