Închide

ULTIMA ORĂ: Comisia Europeană propune oficial embargo pe importurile de petrol din Rusia

Avatar
Ursula Von Der Leyen 2

Sursa foto: Comisia Europeană.

Timp de citire: 6 minute

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în această dimineață propunerea Executivului de la Bruxelles de interzicere la nivelul UE a importurilor de petrol rusesc, acestea reprezentând una dintre principalele surse de venituri ale Moscovei, anunță Euronews.

Embargoul va fi ”structurat și gradual”, oferind statelor membre un termen de până la șase luni pentru a elimina treptat achizițiile de țiței din Rusia, iar până la sfârșitul anului să nu mai cumpere deloc niciun fel de produse petroliere rafinate.

Interdicția se va aplica tuturor livrărilor de petrol rusesc, comercializat atât prin porturi, cât și prin sisteme de conducte.

”Trebuie să o spunem clar: nu va fi ușor. Unele state membre sunt dependente în mare măsură de petrolul rusesc. Dar, pur și simplu, este nevoie să lucrăm în această direcție. Maximizăm presiunea asupra Rusiei, minimizând în același timp daunele colaterale aduse nouă și partenerilor noștri din întreaga lume. Și asta pentru că, ajutând Ucraina, propria noastră economie trebuie să rămână puternică”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul plenului Parlamentului European, unde a prezentat al șaselea pachet de sancțiuni impuse de Uniunea Europeană împotriva Moscovei.

Parte a celui de-al șaselea pachet de sancțiuni UE, embargo-ul asupra importurilor de petrol din Rusia reprezintă cea mai puternică sancțiune pe care blocul comunitar a impus-o Rusiei de la începutul războiului din Ucraina, pe 24 februarie, având potențialul de a priva Kremlin-ul de una dintre cele mai fiabile surse de venit ale sale.

Totuși, măsura radicală anunțată de Ursula von der Leyen amenință să destabilizeze și mai mult întreaga economie europeană, care a intrat deja într-o perioadă de decelerare și de inflație record, ca urmare a conflictului din Ucraina.

Uniunea Europeană este principalul client de petrol al Rusiei, cumpărând zilnic aproximativ 3,5 milioane de barili de țiței și produse rafinate din petrol. Anul trecut, blocul comunitar a cheltuit peste 73 de miliarde de euro pe petrol rusesc, cea mai mare cheltuială pentru combustibili fosili, la mare distanță de cheltuielile pentru alte tipuri de combustibili.

Anunțul președintei CE vine după zile intense de negocieri și discuții de culise între Executivul de la Bruxelles și reprezentanții statelor membre, dintre care unii rămân îngrijorați cu privire la reacția pe care se așteaptă să o declanșeze embargo-ul la nivelul economiei europene.

Având în vedere cât de interconectate sunt piețele petroliere din întreaga lume, decizia Bruxelles-ului ar putea avea efecte de propagare și dincolo de continentul european, afectând țările cu venituri medii și mici din întreaga lume.

Embargoul va fi discutat în continuare de ambasadorii statelor membre în zilele următoare și va intra în vigoare numai după aprobarea sa în unanimitate de toți cei 27 de membri UE și după publicarea sa în jurnalul oficial al UE.

Germania, pionul și decidentul principal

Germania a fost un factor cheie care a stat la baza luării acestei decizii, anunțate de președinta CE astăzi: Berlinul a renunțat recent să se mai opună embargo-ului, după ce a reușit să-și reducă dependența de petrolul rusesc de la 35% înainte de război, la 12% la cât este estimată pentru luna mai.

”După două luni de muncă intensă, pot spune că Germania nu mai este împotriva interzicerii importurilor de petrol din Rusia. Desigur, este o sarcină greu de suportat, dar suntem pregătiți (…) Alte țări au probleme mai mari”, a declarat presei luni Robert Habeck, vicecancelarul și ministrul Economiei de la Berlin.

Germania este una dintre țările legate de conducta ”Drujba” (”Prietenia”), un oleoduct uriaș operat de compania rusă de stat Transneft, pe unde vine țițeiul din Rusia și spre Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia și Austria.

În timpul consultărilor, Ungaria și Slovacia, două țări foarte dependente de petrolul rusesc, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la consecințele negative ale interdicției pentru economiile lor naționale, potrivit surselor diplomatice consultate de Euronews.

Italia, Grecia și Austria au subliniat necesitatea de a avea suficient timp pentru a-și adapta lanțurile de aprovizionare cu energie, în timp ce Grecia, Malta, Cipru, Belgia și Olanda au subliniat posibile pierderi economice importante pentru industriile lor de transporturi maritime.

De cealaltă parte a mesei, Polonia a insistat cu maximă fermitate pentru impunerea unui embargo complet atât asupra importurilor de petrol, cât și de gaze, un scenariu dublu care ar declanșa, cel mai probabil, o recesiune profundă pe întregul continent, potrivit așteptărilor analiștilor economici.

”O să privăm economia rusă de capacitatea de a se diversifica și moderniza. Putin a vrut să șteargă Ucraina de pe hartă, dar, în mod evident, nu va reuși. Ba dimpotrivă: Ucraina s-a ridicat prin unitatea sa, în timp ce Rusia se scufundă”, a mai spus Ursula von der Leyen.

Unde găsește Europa furnizori alternativi?

Termenul amânat preconizat de Comisie – adică circa nouă luni înainte ca interdicția totală să intre în vigoare – este conceput pentru a permite statelor membre să găsească noi furnizori de petrol. Sancțiunea anterioară care a vizat combustibilii fosili din Rusia – interzicerea importurilor de cărbune – a precizat o perioadă-tampon de doar patru luni.

Toate privirile se îndreaptă acum către alte țări producătoare de petrol, printre care Irak, Nigeria, Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia, SUA și Marea Britanie, despre care europenii se așteaptă să poată umple golul uriaș lăsat de petrolul rusesc.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), care funcționează în bună colaborare cu Moscova, a avertizat anterior că un embargo asupra petrolului rusesc ar crea o perturbare a pieței comparabilă cu criza energetică din anii 1970, care a provocat o perioadă lungă și dureroasă de stagflație în Occident.

”Am putea asista la pierderea a peste șapte milioane de barili pe zi din exporturile rusești de petrol și alte produse de profil. Având în vedere perspectivele actuale ale cererii, ar fi aproape imposibil să se înlocuiască o pierdere în volume de asemenea magnitudine”, a declarat secretarul general al OPEC, Mohammad Barkindo, în timpul unei întâlniri care a avut loc luna trecută cu oficialii UE.

Un avertisment similar, dar mai puțin dur, a fost emis de Janet Yellen, secretarul Trezoreriei SUA, care a spus că

”… trebuie să fim atenți când ne gândim la o interdicție completă a petrolului rusesc în Europa.”

Yellen a spus că măsura ar putea declanșa o creștere a prețurilor internaționale ale țițeiului care, într-un mod paradoxal, ar aduce chiar mai mulți bani în vistieria Moscovei și ar ajuta la atenuarea impactului sancțiunilor occidentale.

Un grup de experți de la think-tank-ul economic Bruegel, cu sediul la Bruxelles, a susținut, într-o analiză recentă, că scoaterea bruscă a unor asemenea cantități de petrol de pe piață va constitui un ”grav șoc la nivelul aprovizionării globale”.

”Cu piețele petroliere deja sub presiune, este greu de spus dacă alți furnizori ar fi capabili sau dispuși să compenseze deficitul”, consideră experții, care pun la îndoială dorința OPEC de a ajuta Europa să ”potolească furtuna”.

UE pare să fie dispusă să suporte efectele severe ale deciziei sale, în condițiile în care continuarea achizițiilor de combustibili fosili din Rusia nu ar face decât să submineze chiar efectele pachetelor anterioare de sancțiuni. Mai mult, deși blocul comunitar a vizat aproape toate sectoarele posibile ale economiei ruse, de la Banca Centrală la transferurile de tehnologie și importurile de vodcă, agresiunea rusească asupra Ucrainei nu dă semne de slăbire.

Ucraina cere de săptămâni bune Uniunii Europene să boicoteze petrolul rusesc, argumentând că taxele pe care guvernul de la Moscova le primește din exporturi finanțează mașina de război:

”[Interzicerea] petrolului este atât de importantă pentru noi datorită impactului său direct asupra capacității Rusiei de a continua și de a-și crește violența agresiunii împotriva Ucrainei. [Un embargo petrolier] ar însemna că va exista o capacitate limitată de a plăti salariile soldaților ruși. La fel, Rusiei îi va fi imposibil să producă arme în fabrici, să deruleze proiectele logistice etc”, a declarat Taras Kachka, reprezentantul comercial al Ucrainei la UE într-o declarație pentru Euronews.

Ce mai conține al șaselea pachet de sancțiuni?

Pe lângă embargo-ul petrolier, președinta Ursula von der Leyen a mai propus eliminarea Sberbank – cea mai mare bancă a Rusiei – și a altor două ”bănci majore” din sistemul SWIFT, sistemul global care permite derularea de tranzacții financiare, precum și interzicerea altor trei radiodifuzori ruși deținuți și operați de stat.

Al șaselea pachet de sancțiuni va impune noi interdicții de călătorie și înghețarea activelor celor implicați în presupusele crime de război și în ”asediul inuman” al oraşului-port Mariupol, a mai spus ea:

”Acest lucru trimite încă un semnal important tuturor autorilor de la Kremlin ai acestui război: știm cine sunteți și veți fi trași la răspundere!”, a conchis von der Leyen.

scroll to top