Un român din trei recurge la împrumuturi pentru a-și putea plăti facturile lunare

”Barometrul Bunăstării Financiare”, indicator analizat de compania de recuperare a creanțelor Intrum, plasează România pe locul 18 din 24 în topul ţărilor europene, România cunoscând o apreciere în clasament faţă de anul trecut, potrivit unui comunicat al companiei. Chiar și așa, datele arată îngrijorător: în ce privește capacitatea de a-și plăti facturile, românii sunt pe locul 21 din 24, iar o treime au nevoie de împrumuturi pentru a ține pasul.

Pe primul loc în clasamentul bunăstării financiare se află Germania, Austria şi Estonia.

”Barometrul Bunăstării Financiare” este definit ca nivelul de securitate financiară pentru a satisface nevoile şi cheltuielile zilnice, consumatorii fiind în control asupra finanţelor personale. Barometrul este compus din trei indicatori care măsoară capacitatea de a plăti la timp facturile (cu România pe locul 21 din 24 de țări cuprinse în raport), economisirea pentru viitor (locul 12/24) şi alfabetizarea financiară (locul 22/24).

În ceea ce priveşte capacitatea de a plăti la timp facturile, România este pe locul 21 din cele 24 de tări intervievate, fiind urmată doar de Portugalia, Ungaria şi Grecia.

Pe măsură ce consumatorii se adaptează restricţiilor mai mult sau mai puţin severe, facturile sunt prioritizate. Astfel, se observă că în 2020, consumatorii prioritizează mai mult plata serviciilor care susţin telemunca, precum abonamentul la internet, electricitatea şi gazele.

“În ciuda tuturor prognozelor, anul 2020 a adus schimbări imprevizibile atât în comportamentul consumatorilor cât şi în mediul economic. Ne bucurăm să vedem orientarea spre economisire şi prioritizarea facturilor de utilităţi, deşi aceste comportamente corespund mai degrabă categoriilor de persoane cu venituri peste medie”,

declară Cătălin Neagu, Managing Director Intrum Romania.

Din păcate, pentru plata facturilor şi a creditelor, 32% dintre români se împrumută cu o frecvenţă lunară, media la nivel European fiind de 27%. Gospodăriile cele mai predispuse la împrumuturi sunt formate din adulţi cu copii, 55% dintre aceştia declarând că s-au împrumutat cel puţin o dată în acest an pentru a face cumpărături dedicate copiilor.

2020 este cu siguranţă un an al schimbărilor iar acest trend se reflectă şi în orientarea consumatorilor spre cumpărături sustenabile, reţelele de socializare contribuind activ la conştientizarea sustenabilităţii. Astfel, din grijă pentru mediu dar şi cu o atenţie sporită asupra bugetului, 60% dintre consumatorii români declară că anul acesta vor cumpăra mai puţine cadouri de Crăciun decât în alţi ani. În plus, în acest context, sunt mai determinaţi ca oricând să susţină producţia locală.

Un alt pilon al ”Barometrului Bunăstrării Financiare” este alfabetizarea financiară, respectiv nivelul de cunoştinţe care ne ajută să înţelegem cum funcţionează banii şi cum să luam anumite decizii financiare care să ne avantajeze.

Astfel, doar 25% dintre români se simt confortabili să gestioneze situaţii financiare complexe, restul de 75% simţind în continuare nevoia de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele, principala sursă de informare şi educare fiind internetul. Din păcate, partenerilor unui cuplu le este dificil să discute deschis despre situaţia financiară, 64% dintre femei respectiv 71% dintre bărbaţi regăsindu-se în afirmaţia “Îmi este dificil să discut deschis cu partenerul despre situaţia financiară”.

Raportul este bazat pe date extrase din răspunsurile a 24.198 consumatori din 24 de ţări din Europa şi îşi propune să prezinte concluzii interesante referitoare la viaţa de zi cu zi a europenilor, cu focus pe comportamentul lor de consum, credite şi economii.

Cele 24 de ţări intervievate sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria. Datele extrase local se bazează pe răspunsurile a 1.000 de români intervievaţi, iar eşantionul este reprezentativ naţional pe criterii de sex, vârstă şi regiune.