”Under pressure” | Europenii vor de la Trump să aplice asupra Rusiei tactica utilizată în Gaza

Președintele american Donald Trump a reușit să obțină – deocamdată – încetarea ostilităților din Fâșia Gaza și eliberarea ostaticilor israelieni. Deși persistă destule îndoieli cu privire la durabilitatea și sustenabilitatea păcii la care s-a ajuns, Europa speră că Trump va învăța din lecțiile succesului tactic din Orientul Mijlociu și le va aplica ulterior și în cazul Rusiei. Iar tactica folosită de Trump se reduce la un singur cuvânt: ”Presiune!”, au explicat înalți oficiali europeni pentru publicația americană The Wall Street Journal (WSJ), citată de portalul rus independent The Moscow Times.

Kurt Volker, fostul ambasador al SUA la NATO, care a fost și ambasador în Ucraina în timpul primului mandat al lui Trump, a declarat și el acest lucru într-un interviu acordat ziarului american:

”Presiunea a fost cea care a adus Hamas la masa negocierilor și, până acum, nu am aplicat aceeași presiune asupra Rusiei.”

Trump și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de Vladimir Putin, care nu arată nicio intenție de a-și încheia războiul de cucerire din Ucraina. Mai multe termene limită stabilite de Trump pentru Putin pentru a pune capăt ostilităților au trecut fără nicio consecință pentru acesta din urmă. În al doilea mandat al lui Trump la Casa Albă, SUA nu au impus sancțiuni semnificative împotriva Rusiei și nu au aplicat măsuri punitive pentru sfidarea ultimatumurilor declarate de președintele Trump.

Singura acțiune întreprinsă a fost dublarea tarifelor de import ale Indiei la 50%, ca măsură punitivă pentru achizițiile de petrol rusesc, dar măsura se încadrează în războiul comercial mai amplu al lui Trump cu întreaga lume și nu a dus încă la o schimbare semnificativă a politicilor liderilor de la New Delhi.

Pe de altă parte, Statele Unite continuă să ofere o asistență importantă Ucrainei în sfera informațiilor cu caracter militar. În mod deosebit, informațiile furnizate de la mijlocul verii către Kiev au ajutat partea ucraineană ​​să îmbunătățească semnificativ eficacitatea atacurilor asupra instalațiilor energetice rusești, inclusiv asupra rafinăriilor.

În aceste zile, Trump discută cu Volodimir Zelenski despre furnizarea de rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune către Ucraina, iar un astfel de acord, dacă se va ajunge la el, ar putea fi primul exemplu semnificativ de exercitare a unor presiuni suplimentare asupra Kremlin-ului.

Cel puțin, așa a încercat Trump însuși să prezinte situația, amenințând că va oferi Kievului această ”armă incredibilă, foarte ofensivă”, dacă Putin nu va fi de acord să pună capăt războiului.

La rândul său, Putin declarase anterior că o astfel de măsură ar duce la ”distrugerea tendințelor pozitive” în relațiile Rusia-SUA și ar marca o etapă nouă de escaladare a tensiunilor între cele două țări. Amenințarea cu furnizarea de rachete Tomahawk către Ucraina nu l-a impresionat însă: rachetele de croazieră ”nu vor schimba în niciun fel echilibrul puterii pe câmpul de luptă”, a declarat liderul de la Moscova.

De partea sa, Volodimir Zelenski insistă de multă vreme pentru exercitarea unei presiuni sporite asupra Moscovei.

Luni, Zelenski a declarat:

”Putin poate fi forțat să facă pace – la fel ca orice alt terorist. Chiar și Hamas se pregătește acum să elibereze ostatici. Dacă acest lucru este posibil, atunci și Putin poate fi forțat să restabilească pacea.”

După lansarea atacului israelian asupra liderilor Hamas aflați în capitala qatareză Doha, Trump a început să facă presiuni asupra premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru a-i accepta planul de pace în 20 de puncte și l-a forțat să-și ceară scuze public liderului qatarez.

Între timp, Qatarul, Egiptul și Turcia și-au intensificat, la rândul lor, presiunea asupra Hamas, amenințând că vor deposeda grupul de acoperirea diplomatică.

În același timp, Israelul și-a continuat ofensiva în Fâșia Gaza, în ciuda protestelor tot mai aprinse împotriva acțiunilor sale în întreaga lume.

În Ucraina, însă, situația este mult diferită. În timp ce Israelul s-a dovedit a fi cea mai puternică forță militară din Orientul Mijlociu, Ucraina se află în defensivă. Putin și generalii săi nu sunt îngrijorați de numărul de victime pe care le provoacă războiul, intențiile și țelurile așa-numitei ”operațiuni militare speciale” rămânând neschimbate: privarea Ucrainei de suveranitatea și identitatea sa națională, precum și demilitarizarea țării.

Conform datelor publicate acum o săptămână de proiectul ”Vreau să trăiesc”, citând statistici rusești obținute de administratorii acestuia, forțele armate ruse au pierdut 281.550 de oameni uciși, răniți și dispăruți doar în acest an, între ianuarie și august 2025.

Astfel, pierderile lunare medii ale armatei ruse s-au ridicat la 35.193 de soldați, pierzând zilnic aproximativ un batalion (496 de oameni) de soldați uciși sau dispăruți.

”Generalii ruși au pierdut în mod inept 120.000 de oameni, fără să reușească să cucerească Pokrovsk-ul de câțiva ani”,

concluzionează cei de la ”Vreau să trăiesc”, proiect în limba rusă, care le oferă militarilor ruși varianta dezertării, predăndu-se părții ucrainene în schimbul vieții departe de front.

Planul lui Trump se lovește de un detaliu semnificativ: bomba nucleară

Capacitatea lui Donald Trump de a forța mâna Moscovei pentru o aduce la masa negocierilor este limitată de faptul că Rusia este, inevitabil, o putere militară nucleară, opinează analistul militar Franz-Stefan Gadi, colaborator al mai multor think-tank-uri de securitate din Europa și SUA.

”Faptul că Rusia are un arsenal nuclear va fi întotdeauna un factor esențial, în orice campanie care se bazează pe presiune. Ca atare, Statele Unite nu au arătat nicio dorință de a provoca vreo escaladare.”

Un factor suplimentar în ecuația geopolitică îl reprezintă China, care îl susține pe Putin, chiar mai mult decât doar declarativ. Beijing-ul ar putea juca un rol major în împingerea liderului de la Kremlin înspre acceptarea unui acord de pace, potrivit lui Volker. Dar, pentru a putea face acest lucru, Trump trebuie să convingă Beijing-ul că încheierea războiului ar fi și în beneficiul său, dar ”din păcate, nu am ajuns încă în acel punct”, spune fostul diplomat.

Trump își dorește de mult timp să pună capăt războiului din Ucraina, dar Putin a respins în repetate rânduri ofertele generoase de pace pe care le-a primit de la Washington, a declarat un oficial al Casei Albe pentru The Wall Street Journal. Cu toate acestea, oficialul Casei Albe a adăugat că administrația americană rămâne optimistă și speră să oprească ceea ce oficialul a numit ”crimele fără sens” din Ucraina.