Ungaria dă tonul creșterii dobânzilor în Europa, în încercarea de a ține inflația sub control

Banca Centrală a Ungariei (Magyar Nemzeti Bank – MNB) a ridicat rata dobânzii de politică monetară pentru prima dată în ultimul deceniu, în încercarea de a calma cea mai supraîncălzită economie din Uniunea Europeană sub aspectul inflației. Într-un comunicat, MNB a anunțat că ar putea să mai urmeze și alte creșteri lunare, atâta timp cât perspectivele de creștere a inflației o vor justifica, anunță Reuters și Bloomberg.

După un declin inițial pe piața monetară, forintul a depășit pierderile inițiale și a revenit la un nivel apropiat de cel de ieri în raport cu principalele monede.

MNB, condusă de guvernatorul György Matolcsy, a majorat rata de referință la 0,9%, de la 0,6%, așa cum anticipau analiștii. Este prima decizie majoră de înăsprire a condițiilor monetare în cele 27 de state membre UE de la izbucnirea pandemiei și până acum, revenind la nivelul ratei existent înainte de pandemie.

În comunicatul său, banca precizează că recuperarea economică peste așteptări a permis producătorilor să transmită costurile cu materiile prime, care s-au scumpit abrupt, în prețurile din piață, plătite de consumatori.

Printre factorii care motivează majorarea ratei cheie se numără și creșterea salariilor, în pofida pandemiei, precum și șomajul redus în context internațional.

Totodată, un factor important îl constituie și rata ridicată de vaccinare, printre cele mai mari din UE, în condițiile în care autoritățile de la Budapesta au folosit vaccinuri de la șase producători – cei patru care au primit undă verde din partea Uniunii Europene, la care se adaugă alte două vaccinuri, cel rusesc și unul chinezesc.

Semnalul transmis în regiune, de înăsprire a politicii băncii centrale, arată că MNB nu are de gând să își asume riscuri suplimentare pe fondul inflației în creștere, deși instituțiile omoloage din marile economii mondiale continuă să stea în expectativă și să cântărească dacă această creștere a prețurilor la nivel global reprezintă un trend durabil sau este doar o creștere tranzitorie, care poate fi ignorată.

Miercuri, banca centrală de la Praga este așteptată să decidă în privința dobânzii de politică monetară și este posibil ca Cehia să urmeze drumul Ungariei în ce privește creșterea costurilor împrumuturilor.

Într-un comentariu făcut luni, guvernatorul Matolcsy anticipa decizia și a sublinia angajamentul MNB de a înceta politica monetară ultra-relaxată din ultimii ani, spunând că Ungaria ar risca să atragă atacuri speculative dacă banca centrală nu va acționa rapid. El a atras atenția că un buget supradimensionat pentru anul electoral 2022, care ar urma să continue să susțină inflația, alături de dobânzi reale negative, ar fi fost un mix exploziv pentru economia Ungariei.

Decizia Budapestei, în contextul regional. Unde este România?

MNB se așteaptă ca producția economică să revină la nivelul de dinainte de pandemiei în T3 2021, în condițiile în care în România acest lucru s-a și întâmpla deja în T1 2021. Prognoza evoluției PIB-ului din Ungaria arată o creștere de 6,2% în acest an și 5,5% anul viitor.

Deocamdată, Banca Națională a României păstrează cel mai mare nivel al dobânzii-cheie în regiune, la 1,25%, cotă la care atât Ungaria, cât și Cehia ar putea ajunge după 2-3 majorări succesive de câte 0,3 puncte procentuale, așa cum a arătat astăzi decizia MNB.

Probabilitatea ca BNR să majoreze rata dobânzii de politică monetară încă de la sfârşitul acestui an este în creştere, dar această decizie depinde în primul rând de contextul internaţional şi, în al doilea rând, de evoluţia sectorului inflaţionist, este de părere Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania.

”Prognozele de inflaţie, cel puţin pentru perioada următoare pe România, pe indicele armonizat al preţurilor de consum, sunt de 2,9% media anuală pe 2021 şi de 2,8% media anuală pe 2022 şi 2023. Eu mă aştept ca BNR să majoreze dobânda de politică monetară, dar să nu depăşească 2% la final de 2022 şi 2023. Practic, ROBOR-ul real va continua să se menţină la un nivel foarte scăzut, ceea ce este un impuls pentru investiţia atât în economia reală, cât şi în economia financiară. Ajungem la 2% la sfârşitul anului viitor”, a spus Rădulescu la o întâlnire cu presa economică, la finalul săptămânii trecute.

În ce privește sentimentul predominant printre bancherii centrali din regiune, Rădulescu spune că ”acest şoc inflaţionist se aşteaptă să fie unul tranzitoriu”, care să nu dureze cu mult mai departe de acest an, prin prisma manifestării efectelor-bază, adică redinamizarea cererii interne prin prisma faptului că anul trecut au fost restricţii.

Pe de altă parte, el a mai atras atenția că asistăm la o creştere semnificativă a cotaţiilor internaţionale la materiile prime, fapt care ar putea conduce la presiuni inflaționiste de durată, cu efecte care ar putea să fie transmise în piață și dincolo de finalul acestui an.

Reprezentantul Băncii Transilvania a mai semnalat că există indicii care arată că BNR se află într-un proces de tranziţie de la relaxare monetară spre un nou ciclu monetar.

”România este în acest moment cu cel mai ridicat nivel de rată de dobândă de politică monetară dintre ţările membre Uniunii Europene şi mă aştept ca procesul de normalizare care, dacă vă uitaţi la faptul că în ultimele săptămâni se derulează licitaţii DEPO aproape săptămânal, este practic este un semn că BNR a trecut de la relaxare monetară în procesul de tranziţie spre un nou ciclu monetar”, a adăugat reprezentantul Băncii Transilvania.