Ungaria va milita pentru o “politică a familiei” în timpul președinției Consiliului UE

Ungaria dorește ca politica familială să ocupe un loc mai important pe agenda UE atunci când va prelua președinția semestrială a Consiliului UE, în a doua jumătate a anului viitor, în timp ce cifrele demografice în scădere drastică determină statele membre să ridice această problemă pe agendele lor, potrivit Euractiv.

În timp ce în alte părți ale lumii se așteaptă ca populația să crească, UE se confruntă cu o descreștere demografică, o tendință care, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene, se așteaptă să continue.

Tendința poate fi explicată prin faptul că rata medie de fertilitate a UE a scăzut de la 2,37 în 1970 la 1,53 în 2021, deși asigurarea unei populații stabile necesită o rată medie de fertilitate de 2,1.

Și, deși cifrele diferă puternic de la un stat membru la altul, Spania având cea mai mică rată (1,19), iar Cehia cea mai mare (1,83), niciun stat membru al UE nu a atins rata necesară pentru a asigura o populație stabilă în 2021, potrivit datelor OCDE.

În mod nesurprinzător, această tendință a dus, de asemenea, la o scădere a populației apte de muncă, în timp ce numărul persoanelor aflate la vârsta pensionării a crescut.

Având în vedere că numărul tinerilor din intervalul de vârstă 15-29 de ani a scăzut deja în comparație cu populația totală între 2011 (18,1 %) și 2021 (16,3 %), raportul Comisiei preconizează că această tendință va continua.

Întrucât se preconizează că aceste tendințe vor reduce și mai mult forța de muncă din UE, UE și statele sale membre rămân fie cu niveluri de migrație în creștere, fie, așa cum se așteaptă mai mult din partea forțelor de dreapta, cum ar fi partidul Fidesz, aflat la putere în Ungaria, cu creșterea ratelor de fertilitate prin aducerea politicii familiale în centrul atenției.

Președinția ungară a Consiliului UE

Pentru Ungaria, care va prelua conducerea Consiliului UE în iulie anul viitor, provocările demografice și “politica de familie”, precum și combaterea migrației ilegale, vor fi în centrul mandatului său în UE, a declarat ministrul ungar al justiției de la acea vreme, Judit Varga, pe rețelele de socializare, atunci când a prezentat prioritățile președinției guvernului său la Consiliul UE în fața Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului ungar, în luna mai.

“Când le-am definit, am considerat ca punct de reper faptul că criza demografică a Uniunii Europene are un impact serios asupra competitivității Uniunii. Acest lucru oferă o oportunitate de a îmbrățișa subiectele de politică demografică și de familie în timpul mandatului președinției și la nivelul Consiliului”, a scris ea.

Deoarece Ungaria va prelua președinția de șase luni imediat după alegerile europene din luna iulie a aceluiași an, mașinăria legislativă a UE va fi la viteză redusă, ceea ce oferă spațiu pentru ca Ungaria să pună în prim plan subiecte politice puțin probabile ale UE.

Agenda strategică a trioului de președinții al Consiliului UE – format din Spania, Belgia și Ungaria – subliniază, de asemenea, necesitatea de a aborda provocarea demografică cu care se confruntă UE în contextul “consolidării dimensiunii sociale a Europei” și al “punerii efective în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale”.

De asemenea, programul trio face aluzie la o reformă a politicii de coeziune după 2027 pentru a reduce disparitățile, cu un accent deosebit pe regiunile afectate de provocările demografice.

Ministerele familiei înfloresc în toată Europa

Cu toate acestea, chestiunile legate de familie au câștigat recent teren în guvernele din întregul bloc, întrucât opt din cele 27 de state membre au sau vor avea un minister al cărui portofoliu conține implicit familia, patru dintre acestea fiind create de forțele de centru-dreapta și de dreapta în ultimii cinci ani.

Când naționalistul de dreapta PiS (ECR) a preluat guvernul Poloniei în 2015, a reformat fostul Minister al Muncii și Politicii Sociale în actualul Minister al Familiei, Muncii și Politicii Sociale.

De asemenea, Polonia a adoptat în noiembrie Strategia demografică 2040 pentru a se apropia de rata de fertilitate care ar garanta înlocuirea generațiilor, inclusiv prin consolidarea instituției familiei și ridicarea barierelor pentru părinții care își doresc copii.

În ceea ce privește Italia, prim-ministrul Giorgia Meloni și partidul său de extremă-dreapta Fratelli d’Italia (ECR), aflat la guvernare, încearcă, de asemenea, să pună în aplicare politici structurate pentru a sprijini rata natalității din țară prin acțiunea Ministerului pentru Familie, Naștere și Egalitate de Șanse.

Unele măsuri au fost deja incluse în ultimul buget al Italiei, cum ar fi consolidarea alocației unice universale și creșterea cuantumului concediului parental de la 30% la 80%. “Alte măsuri sunt în pregătire”, a declarat recent Meloni.

În România, guvernul de centru-dreapta a creat Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse în 2021, în timp ce premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, din partidul de dreapta Noua Democrație (PPE), proaspăt reales, a înființat pentru prima dată un minister al familiei, cu scopul de a sprijini cuplurile și familiile tinere.

Privind spre viitor, partidul spaniol de extremă-dreapta VOX – despre care sondajele indică faptul că ar putea intra la guvernare în coaliție cu Partidul Popular (PP) de dreapta – propune înlocuirea imediată a Legii privind violența de gen, “care consacră asimetria și inegalitatea penală dintre bărbați și femei și subminează pilonii de bază ai statului de drept”, cu o Lege a violenței intrafamiliale, precum și desființarea Ministerului Egalității și crearea în locul acestuia a unui minister al familiei.