Unul dintre cele mai sacre locuri ale lumii va fi transformat într-un mega-proiect turistic

De ani de zile, vizitatorii urcau pe Muntele Sinai alături de ghizi beduini pentru a vedea răsăritul peste peisajul stâncos sau pentru a participa la drumeții tradiționale, scrie Spotmedia.

Astăzi, unul dintre cele mai sacre locuri ale lumii – venerat de evrei, creștini și musulmani – se află în centrul unei controverse aprinse din cauza planurilor de a-l transforma într-un mega-proiect turistic.

Loc sfânt și patrimoniu UNESCO

Cunoscut local drept Jabal Musa, Muntele Sinai este locul unde, potrivit tradiției biblice și coranice, Moise a primit Cele Zece Porunci și unde Dumnezeu i-a vorbit din Rugul Aprins.

Aici se află și Mănăstirea Sfânta Ecaterina, ridicată în secolul al VI-lea și administrată de Biserica Ortodoxă Greacă. Sub presiunea Atenei, autoritățile egiptene au negat că ar intenționa să o închidă, scrie BBC.

Însă transformarea regiunii, declarată sit UNESCO, ridică mari semne de întrebare: hoteluri de lux, vile și bazaruri comerciale sunt deja în construcție.

Beduinii, izgoniți din propriile case

Zona este locuită de tribul Jebeleya, cunoscut drept „Păzitorii Sfintei Ecaterina”. Mulți dintre ei au rămas fără case și eco-tabere turistice, demolate fără compensații. Unii au fost chiar obligați să deshumeze trupuri din cimitirul local pentru a face loc unui nou parc auto.

„Aceasta nu este dezvoltarea pe care o doresc Jebeleya, ci o impunere de sus, în favoarea intereselor din afară”,

a spus pentru BBC scriitorul britanic Ben Hoffler, care a colaborat cu triburile din Sinai.

Grecia, în prim-planul disputei

Atena a reacționat dur după ce un tribunal egiptean a decis în mai că mănăstirea se află pe teren de stat, având doar „drept de folosință”. Arhiepiscopul Ieronymos II a denunțat

„sechestrarea proprietății”

și a vorbit despre

„o amenințare existențială”

la adresa acestui

„far spiritual al Ortodoxiei și elenismului”.

Arhiepiscopul Damianos de la Sfânta Ecaterina a calificat decizia drept

„o lovitură gravă” și „o rușine”,

ceea ce a generat tensiuni între monahi și a dus recent la retragerea sa.

Patriarhia Ortodoxă de Ierusalim a invocat chiar scrisoarea de protecție atribuită Profetului Mahomed, subliniind rolul mănăstirii ca simbol al păcii între creștini și musulmani.

Proiectul „Marea Transfigurare”

Guvernul Egiptului a lansat în 2021 un program turistic ambițios – „Marea Transfigurare”. Planul prevede hoteluri, eco-lodge-uri, un centru pentru vizitatori, extinderea aeroportului și o telecabină spre Muntele lui Moise.

Autoritățile îl prezintă drept

„darul Egiptului pentru întreaga lume și toate religiile”.

Totuși, UNESCO și organizații internaționale atrag atenția că peisajul unic este grav afectat. În iulie, World Heritage Watch a cerut includerea zonei pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.

Regele Charles, care patronează Fundația Sfânta Ecaterina, a numit locul

„o mare comoară spirituală care trebuie păstrată pentru generațiile viitoare”.

Cu toate acestea, lucrările continuă, în ciuda apelurilor UNESCO de a fi suspendate până la elaborarea unui plan de conservare.

Beduinii, marginalizați de dezvoltarea turistică

Pentru triburile beduine, situația amintește de anii ’80, când dezvoltarea stațiunilor de la Marea Roșie, precum Sharm el-Sheikh, i-a împins la marginea societății.

„Au fost scoși nu doar din afaceri, ci și fizic, împinși departe de mare”,

spune jurnalistul egiptean Mohannad Sabry.

Guvernul susține că modernizează zonele rezidențiale beduine, dar experiența trecutului ridică îndoieli cu privire la viitorul comunității Jebeleya.

Un loc sacru, schimbat pentru totdeauna

De-a lungul a 1.500 de ani, Mănăstirea Sfânta Ecaterina a rezistat invaziilor și tulburărilor, rămânând un refugiu pentru spiritualitate.

Însă acum, deși mănăstirea și însemnătatea religioasă vor dăinui, împrejurimile și modul de viață tradițional par sortite unei transformări ireversibile.