Vice-președintele CE: Tradiționalele reguli bugetare din UE vor fi aplicate din nou din 2023

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, susține că furnizarea de lichiditate pe piețele din Uniunea Europeană ”pentru prea mult timp” ar putea conduce la ”riscuri fiscale” și că, prin urmare, normele UE privind disciplina bugetară vor fi reactivate în 2023, potrivit Euractiv.com.

“Menținerea unui sprijin suficient de lichiditate pentru prea mult timp ar cauza riscuri bugetare, însă, pe de altă parte, va trebui să evităm și eliminarea bruscă, prematură sau necoordonată a măsurilor temporare de sprijin”, a spus Dombrovskis la o întâlnire cu presa portugheză, în urma unei întâlniri informale cu miniștrii de finanțe din statele membre UE, întâlnire găzduită de Portugalia, în cadrul președinției sale a Consiliului UE.

Dombrovskis a mai spus că politica fiscală a Uniunii Europene trebuie să sprijine în continuare ”redresarea economică în UE”, în acest an și în următorul, confirmând intenția Comisiei Europene de a menține activă clauza excepțională privind suspendarea regulilor de disciplină bugetară și în 2022, ”dar nu și în 2023”.

În luna martie a acestui an, Comisia a aprobat un text provizoriu privind răspunsul fiscal la criza COVID-19, deschizând ușa menținerii în 2022 a acestei clauze excepționale care modifică rigorile impuse prin Pactul de Stabilitate și Creștere, însă o decizie finală în acest sens era anunțată pentru luna mai.

Într-un interviu acordat agenției portugheze de presă LUSA la începutul acestei luni, Dombrovskis a anunțat că, ”în mod deloc surprinzător”, normele UE privind disciplina bugetară pentru țările cu situații problematice în privința deficitului fiscal sau a datoriei publice ar trebui să fie suspendate în continuare în 2022, având în vedere efectele pandemiei.

În cele din urmă, o decizie oficială urmează să fie făcută publică la începutul lunii iunie.

Estimările de primăvară ale Comisiei Europene, anunțate la începutul acestei luni, au venit cu o actualizare a previziunilor de redresare economică, Executivul european anticipând o creștere de 4,3% anul acesta în zona euro și 4,2% în UE în ansamblu, precum și o creștere de 4,4% pentru ambele în 2022.

Executivul UE a susținut că nivelul activității economice din UE și din zona euro, în comparație cu cel dinaintea crizei economice, adică cel de la sfârșitul anului 2019, ar trebui să fie criteriul cantitativ cheie pentru evaluarea generală a dezactivării sau a aplicării în continuare a clauzei derogatorii. Posibila prelungire a măsurii a fost luată în discuție de statele membre luându-se în considerare scenariul potrivit căruia nu se preconizează o redresare completă a economiei înainte de 2022.

Anul trecut, având în vedere impactul fără precedent al pandemiei, UE a activat clauza care suspendă temporar normele privind disciplina bugetară, pentru a permite statelor membre să facă față situației.

La conferința de presă susținută la sfârșitul săptămânii trecute în Portugalia, Valdis Dombrovskis a mai spus că la reuniunea Ecofin din ziua respectivă, miniștrii au discutat despre ”riscurile și provocările viitoare, în contextul redresării economice” în urma pandemiei.

”La fel ca în cazul altor crize anterioare, și aceasta a lăsat urmări nedorite, cum ar fi datoria publică și privată ridicată și un impact negativ asupra piețelor sociale și ale muncii”, a menționat el, adăugând că ”băncile europene vor juca un rol important în asigurarea unei redresări economice uniforme și de succes.”