Vicepremierul face comparație între munca la stat și munca la privat: “Încă plimbăm hârtii”

Vicepremierul Dragoş Anastasiu susţine că ritmul la stat este mai lent decât cel din privat, digitalizarea fiind unul dintre capitolele care trebuie îmbunătăţite. ”Încă plimbăm mape sau bonuri ca să intre cineva în instituţie”, spune vicepremierul.

Dragoş Anastasiu, care se ocupă în Guvern de reforma administraţiei publice, susţine o nouă lege a salarizării care să elimine sporurile şi să stabilească bonusuri de performanţă. ”Trebuie să plătim conform fişei postului. Dacă lucrează la o firmă de stat şi este macaragiu, nu trebuie să-i dau spor de periculozitate. Îl bag în salariu. Salarii plus bonusuri pentru performanţă”, explică Anastasiu, care dezvăluie ce salariu are un consilier angajat la cabinetul său de la Guvern: 6.000 de lei, cu tot cu sporuri.

Vicepremierul Dragoş Anastasiu a fost întrebat la Prima TV, cum a fost trecerea din mediul privat la stat.

”Să ştiţi că mai bine decât mă aşteptam, într-un fel. E foarte antreprenorial. Când ai mişcat o familie, o companie, o industrie, ai încercat să mişti şi poţi să mişti o ţară.  Acum, sigur că sunt şi la Administraţia Prezidenţială, şi aici, la Guvern, multe lucruri de îmbunătăţit începând cu digitalizarea. Încă plimbăm mape sau bonuri ca să intre cineva în instituţie. Sunt multe lucruri de făcut. E cumva alt ritm decât în privat. Da, e puţin mai lent, dar sunt oameni ok, sunt mulţi oameni ok. În cele două locuri pe care eu le-am cunoscut, nu bine plătiţi. Discutăm despre cineva senior, care e consilier simplu – 6.000 de lei, inclusiv sporuri. Sigur că în alte părţi găsim alte lucruri. Şi inechitate. Adică lumea merge inclusiv de la un minister la altul. Va trebui să lucrăm la treaba asta, să eliminăm inechităţile”,

”Eu nu cred în ideea asta de sporuri. Şi sporurile au venit ca o reacţie la măsuri aberante care au fost luate în trecut. Adică nu s-au mai indexat salariile în cele mai multe locuri din 2019. Dar uitaţi-vă cât a fost inflaţia. Şi ca să nu ne batem joc de oameni, am descoperit 200 de sporuri: spor de antenă, spor de praf, spor de pisici, spor de câini şi aşa mai departe. Deci prea multe chestiuni ca să atenuăm sau să eliminăm imposibilitatea de a nu mări salariile. Şi aici, după părerea mea personală, dar e o părere strict personală, trebuie regândită salarizarea, trebuie pusă pe alte picioare, să terminăm cu sporurile. Vă dau un exemplu. Cineva, un grefier, trebuie să primească spor de confidenţialitate? Medic, ca mine, trebuie să primească spor de confidenţialitate? Păi am semnat un jurământ. În meseria mea, de medic, nu trebuie să-mi ceară nimeni să mă plătească suplimentar pentru confidenţialitate. Sau dacă sunt în zona magistraţilor sau a juriştilor. Trebuie să vedem fişa postului, să plătim conform fişei postului. Dacă lucrează la o firmă de stat şi este macaragiu, nu trebuie să-i dau spor de periculozitate. Îl bag în salariu. Salarii plus bonusuri pentru performanţă. Ai nişte indicatori de performanţă. Indiferent ce faci, trebuie să faci asta, asta, asta. Performezi, perfect. Performezi mai bine, plăteşti mai mult. Deci trebuie să introducem principiile astea pe care le avem în business şi la stat”,

a conchis Bolojan.

Guvernul a hotărât  reducerea sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de la 15% din salariul de bază (dar nu mai mult de 1.500 de lei brut), cât era, la 300 de lei brut – de la 1 iulie.

Premierul Ilie Bolojan a dezvăluit că la mai multe ministere şi companii de stat se acordă sporuri „în cascadă”.

De exemplu, la Ministerul Proiectelor Europene, angajaţii primeau spor de fonduri europene de 50%, peste care se acorda un stimulent de 45% şi peste care se acorda un spor de condiţii vătămătoare de 15%. Din acest motiv, un funcţionar de execuţie a ajuns să câştige 13.400 lei net, mai mult decât un ministru, a explicat Ilie Bolojan.