Viitorul începe azi | Congresul Național al Poporului și cum vrea China să dea tonul noii lumi
- Congresul Național al Poporului (CNP) este cel mai înalt organ al puterii de stat și puterea legislativă națională a Republicii Populare Chineze.
- Cu circa 3.000 de membri, reprezentând provincii, regiuni autonome și regiunile administrative speciale Hong Kong și Macau, este cel mai mare organism parlamentar din lume.
- Congresul Național al Poporului se întrunește în sesiune completă timp de una până la două săptămâni în fiecare an, de obicei la începutul lunii martie, și stabilește viziunea politică, socială și economică a țării, votând acte legislative importante.
- În timp ce CNP este, cel puțin teoretic, cea mai puternică instituție a țării, în realitate parlamentarii ajung să aprobe planurile și politicile hotărâte în prealabil de guvernul central.
- Reuniunea Congresului se desfășoară în paralel cu Conferința Consultativă Politică a Poporului Chinez, o reuniune a celui mai puternic organism consultativ politic din țară.
- Reuniunile au început joi. Cele două mari adunări politice din China sunt denumite, îndeobște, ”Cele două sesiuni”. Mai mult decât în oricare an, toată lumea stă cu ochii și urechile ațintite spre Beijing, țara de unde a pornit pandemia, dar care și-a revenit cel mai repede și mai robust în urma crizei sanitare.
BBC analizează posibilele decizii care vor fi luat în cadrul Congresului și consecințele pe care acestea le pot avea.
Soarta Hong Kong-ului, pecetluită la Congres
La cea mai mare reuniune politică din China, va fi revizuit sistemul electoral din Hong Kong pentru ca Beijing-ul să se asigure că în fruntea regiunii administrative speciale vor ajunge doar ”patrioți”. Este cel mai clar semn că guvernul central nu va mai face niciun fel de concesii ”disidenților”.
Noua reformă electorală vine după o serie de acte normative care au impus un control central mai strict asupra Hong Kong-ului, care au stârnit, în mod succesiv, revolte și represiune.
Vicepreședintele Congresului, Wang Chen, a anunțat vineri că Beijing-ul va schimba modul în care este format comitetul electoral al orașului și îi va conferi noi competențe asupra organului legislativ din Hong Kong, Consiliul Legislativ.
Comitetul electoral – format în uriașă majoritate din loiali ai puterii centrale – ar putea să numească toți candidații la Consiliul Legislativ și să și aleagă o parte “relativ mare” din membrii acestui for, a spus Wang, fără să ofere mai multe detalii.
Presa locală din Hong Kong a scris că legislativul, format acum din 70 de membri, își va crește numărul de membri, iar acești membri suplimentari vor fi aleși de comitetul electoral. Acest lucru ar dilua proporția membrilor Consiliului Legislativ aleși direct de către electoratul orașului.
Wang a spus că modificările vor remedia ceea ce el a numit ”lacune” ale sistemului electoral din Hong Kong, care a permis activiștilor din opoziție, care susțineau independența orașului, să devină membri ai Consiliului Legislativ.
Noua măsură vine după punerea în aplicare a unei legi de securitate națională despre care criticii spun că este folosită de Beijing pentru a înăbuși orice urmă de disidență în oraș și pentru a legitima represiunea împotriva activiștilor și opoziției. De altfel, chiar săptămâna trecută 47 de activiști pro-democrație au fost acuzați de ”acțiuni subversive”, tocmai în înțelesul respectivei legi.
Hong Kong, o fostă colonie britanică, face parte din China, dar a fost guvernată până acum conform principiului ”o țară, două sisteme”, ceea ce înseamnă că are propriul sistem juridic și de drepturi civile, inclusiv libertatea de expresie și libertatea presei. Organizațiile pentru protecția libertăților civile și a drepturilor omului au acuzat China că în ultimii ani a erodat aceste libertăți și autonomia regiunii.
Încă dinaintea zilelor Congresului Național al Poporului, diferiți oficiali din Hong Kong și din administrația centrală de la Beijing au pus deja pe tapet ideea guvernării de Hong Kong-ului de către ”patrioți”.
Din punct de vedere politic, orașul a rămas practic fără opoziție anul trecut, după ce toți legislatorii pro-democrație au demisionat ca formă de protest.
Totuși, până de curând, Hong Kong-ul a reușit să păstreze o mică facțiune politică de opoziție, care a concurat cu mare succes la alegerile locale.
“În 2019, pan-democrații s-au descurcat extrem de bine, ceea ce a fost alarmant pentru Partidul Comunist Chinez, deoarece a arătat că toată retorica lor negativă nu pare să funcționeze”, a declarat Ian Chong, profesor de științe politice la Universitatea Națională din Singapore, pentru BBC News. ”Cred că pentru PCC (Partidul Comunist Chinez) este foarte important să înlăture vocile pe care nu îi place să le audă”, a mai spus el.
Ar putea părea bizar faptul că guvernul chinez simte nevoia să schimbe un sistem electoral care era deja puternic distorsionat în favoarea taberei pro-Beijing. Cu doar jumătate din membrii mini-parlamentului local aleși direct, iar cu cealaltă jumătate instalată de aliații tăi politici, de ce să fi ales schimbarea acestuia?
Ceea ce trebuie să îi fi înspăimântat pe liderii Partidului Comunist a fost înfrângerea de răsunet care le-a fost administrată de către candidații pro-democrație la cele mai recente alegeri ale consiliilor districtuale. Toate districtele municipale au trecut sub controlul pro-democraților, cu excepția unuia singur.
Acum, după ce viitoarea ”reconstrucție” electorală va fi introdusă, nu se va mai păstra nici măcar aparența unor alegeri democratice în Hong Kong.
Un comitet electoral – controlat de Beijing – nu doar că va selecta doar toți candidații care vor putea participa la alegeri, ci va numi direct ”o mare parte” din Consiliul Legislativ.
Este limpede, așadar, că va fi aproape imposibil ca orice candidat care susține reforma democratică să mai fie ales vreodată în funcție. Exact cum îi place conducerii superioare a Chinei.
China ridică ștacheta
La prima reuniune, premierul Li Keqiang a declarat că China și-a stabilit ținta de creștere economică anuală la peste 6%. Anul trecut a fost primul an în care Congresul nu a stabilit o țintă de creștere economică, pe fondul izbucnirii pandemiei de COVID-19.
Li a mai spus că Beijingul va implementa obiectivele de control climatic la care s-a angajat, adăugând că China va elabora un plan de acțiune pentru a asigura o plafonare a emisiilor de carbon până în 2030, într-un efort de a atinge obiectivul neutralității din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2060.
China s-a angajat, de asemenea, să dezvolte vaccinuri pentru a face față bolilor infecțioase majore, adăugând că ”va concentra resurse pentru a preveni apariția unor noi boli infecțioase”, potrivit agenției Reuters.
Încă un cincinal de împliniri mărețe…
Congresul va aproba, în mod oficial, cel de-al 14-lea Plan Cincinal, care a fost anunțat la sfârșitul anului trecut, potrivit unei tradiții politice cunoscute încă din 1953.
Tot în congres, se va susține accelerarea modelului ”dublei circulații a mărfurilor”, prin care China va stimula consumul intern (sau ”circulația internă”), în timp ce va deservi piețele de export (sau ”circulația externă”).
Benjamin Hillman, profesor la Australian National University, a declarat pentru BBC că astfel de obiective au fost parțial determinate de îngrijorarea că SUA ar putea limita accesul Chinei la unele tehnologii avansate, precum semiconductorii. Astfel de acțiuni ale unor parteneri comerciali majori “pot îngenunchea mari companii precum Huawei și pot periclita creșterea economică viitoare, precum și forța industriei chineze”.
Potrivit prof. Ian Chong, Congresul din acest an ar putea sta sub semnul ”succesulul Chinei în relația cu Covid-19”. Pandemia este în mare parte ținută sub control în China și, pentru majoritatea oamenilor, viața a revenit la normal. De altfel, China a fost singura economie majoră din lume care a înregistrat creștere anul trecut.
“Anul viitor, președintelui Xi Jinping ar fi trebuit să i se termine mandatele, așa că probabil va dori să își lustruiască bine de tot soclul, iar Congresul va evidenția succesele repurtate de China sub domnul Xi”, mai spune Ian Chong.
Atâta doar că China a abrogat limitele mandatului prezidențial în 2018, fapt care i-ar permite lui Xi Jinping să rămână în funcție dincolo de cele două mandate ale sale de până acum.
Președintele Xi va sublinia, de asemenea, realizările Chinei în ”eradicarea sărăciei absolute” – lucru pe care Bejing-ul l-a anunțat chiar săptămâna trecută.
„Xi promisese că China va deveni o «societate moderat prosperă» până în 2021, așa încât acesta va fi, cu siguranță, unul dinte succesele cu care se va mândri în fața Congresului”, a mai spus prof. Hillman.









