„Visul spațial” al Chinei: Istoria unui marș lung spre Lună

Lansarea de către China, în această săptămână, a unei nave spațiale fără pilot gândită să aducă înapoi roci de pe  Lună – prima încercare de către orice națiune pentru a prelua probe de pe Luna în ultimele patru decenii – subliniază cât de departe a ajuns țara în realizarea propriului „vis spațial“.

Beijingul a investit enorm în programul său spațial condus de armată, cu speranța de a avea o stație spațială cu echipaj până în 2022 și de a trimite, ulterior, oameni pe Lună, scrie France24.

China a parcurs un drum lung în cursa sa de recuperare față de Statele Unite și de Rusia, ai căror astronauți și cosmonauți au avut decenii de experiență în explorarea spațiului.

Beijingul vede programul său spațial ca un indicator al creșterii rolului său global și a puterii tehnologice în creștere.

Iată o cronologie asupra programului spațial al Chinei de-a lungul deceniilor:

• Promisiunea lui Mao

La scurt timp după ce Uniunea Sovietică a lansat Sputnik în 1957, președintele Mao Zedong a anunțat: „Și noi vom construi sateliți”. A durat mai mult de un deceniu, dar în 1970, primul satelit al Chinei s-a ridicat în spațiu cu ajutorul unei rachete Long March.

Zborul spațial cu echipaj uman a durat alte zeci de ani, până când Yang Liwei a devenit primul astronaut din China care a ieșit în spațiu în anul 2003. Pe măsură ce lansarea se apropia, îngrijorările cu privire la viabilitatea misiunii au determinat Beijingul să anuleze în ultimul moment o transmisie de televiziune în direct la nivel național.

În ciuda temerilor, lansarea a decurs fără probleme, Yang orbitând Pământul de 14 ori în timpul zborului său de 21 de ore la bordul Shenzhou 5. De atunci, China a trimis bărbați și femei în spațiu cu o regularitate crescândă.

• Stația spațială și „Jade Rabbit”

Urmând exemplele Statelor Unite și Rusiei, China se străduiește să inaugureze o stație spațială care să orbiteze planeta noastră.

Tiangong-1 a fost lansată pe orbită în septembrie 2011.

În 2013, a doua femeie chineză ajunsă în spațiu, Wang Yaping, a organizat un curs video din interiorul modulului spațial, transmis copiilor din cea mai populată țară din lume. Laboratorul a fost, de asemenea, utilizat pentru experimente medicale și, cel mai important, teste destinate pregătirii pentru construirea unei stații spațiale.

Laboratorul a fost urmat de roverul lunar „Jade Rabbit” în 2013, care mai întâi a părut un proiect eșuat, după ce a devenit inactiv și a încetat să trimită semnale înapoi pe Pământ. Ulterior, rover-ul și-a revenit, cartografiind suprafața Lunii pentru o perioadă de 31 de luni, cu mult peste durata de viață așteptată.

În 2016, China a lansat cea de-a doua stație, laboratorul Tiangong-2, ceea ce analiștii spun că va servi probabil ca ultim bloc de construcție înainte ca China să lanseze o stație spațială cu echipaj uman. Astronauții care au vizitat Tiangong-2 au efectuat experimente privind cultivarea orezului și a altor plante, precum și andocarea navelor spațiale.

• „Visul spațial”

Sub conducerea președintelui Xi Jinping, planurile pentru „visul spațial” al Chinei, așa cum îl numește el, au fost puse în viteză.

Noua superputere încearcă să ajungă în sfârșit din urmă SUA și Rusia. Ambițiile încep cu o stație spațială proprie – China a fost lăsată în mod intenționat în afara efortului Stației Spațiale Internaționale. Se așteaptă ca livrarea ansamblului de piese în spațiu să înceapă anul acesta și utilizarea echipajului uman să înceapă în jurul anului 2022.

China intenționează, de asemenea, să construiască o bază pe Lună. Zhang Kejian, șeful Administrației Spațiale Naționale a țării, a declarat anul trecut că țara își propune să stabilească o misiune lunară până în 2029.

Dar efortul pentru o misiune lunară a fost afectat în 2017 când Long March-5 Y2, o rachetă puternică, nu a reușit să se lanseze, într-o misiune de a trimite sateliții de comunicație pe orbită.

Eșecul a forțat amânarea lansării Chang’e-5, care inițial era programat să colecteze probe de Lună în a doua jumătate a anului 2017. Un alt robot, Chang’e-4, a aterizat pe partea îndepărtată a Lunii în ianuarie 2019 – o premieră istorică.

De asemenea, astronauții și oamenii de știință din China au discutat despre misiuni cu echipaj pe Marte, în efortul Beijingului de a deveni o putere spațială globală.