Cum a ”reușit” Bulgaria să își zăpăcească de cap populația pe tema pandemiei – studiu de caz
În timp ce în majoritatea țărilor care se confruntă cu campanii de dezinformare și inducere a neîncrederii în autoritățile sanitare sau în vaccinare, experții dau îndeobște vina pe informațiile otrăvite și false distribuite pe rețelele de socializare, eventual pe puteri străine precum Rusia sau China, Bulgaria face notă discordantă. La sud de Dunăre, presa mainstream și politicienii din țară au contribuit cel mai mult la răspândirea confuziei și ignoranței, scriu, într-o analiză publicată de Euractiv.com, Julia Rone și Georgi Hristov.
Pe 20 noiembrie, Bulgaria a devenit țara UE cu cel mai mare număr de decese zilnice confirmate cu COVID-19 la un milion de locuitori. Este un record trist cu multe explicații, de la prăbușirea totală a sistemului de sănătate până la măsurile neclare, haotice și auto-contradictorii luate de guvern de la începutul pandemiei și până acum.
Un alt factor crucial, dar adesea trecut cu vederea, a fost lipsa considerabilă de încredere a populației cu privire la pericolul pe care îl reprezintă virusul și la măsurile care trebuie luate.
Un motiv cheie pentru această neîncredere a fost dezinformarea publică în masă pe tema Covid-19. Și, deși majoritatea analizelor despre campaniile de dezinformare din ultimele luni tind să dea vina pe platformele de socializare sau pe unele puteri străine adverse, precum Rusia sau China, în Bulgaria, presa și politicienii locali au fost cei mai importanți factori de inducere a confuziei și ignoranței.
Competiția ”experților”
În primul rând, guvernul bulgar a stimulat confuzia prin numirea a două echipe de experți aflate în competiție, care au furnizat informații reciproc contradictorii asupra virusului și măsurilor de evitare a răspândirii sale. Încă din februarie a fost înființat un centru operațional național (NOH) care să se ocupe de coronavirus.
O lună mai târziu, prim-ministrul Boyko Borissov a înființat un consiliu alternativ de experți medicali (MEC) pentru a oferi îndrumări medicilor cu privire la modul de combatere a virusului.
Cele două echipe de experți au fost în conflict încă de la bun început: NOH a susținut măsuri stricte de restricții în aprilie, în timp ce MEC, inclusiv un controversat doctor infecționist pediatru, Atanas Mangurov, a minimizat amenințarea virusului și a susținut teza imunității ”de turmă”.
Prim-ministrul Borisov se mândrea cu faptul că are nu una, ci chiar două echipe de experți, pe care le consultă deopotrivă. Devine inutil de spus că informațiile contradictorii provenite de la cel mai înalt nivel de expertiză din țară au provocat confuzie în masă.
În al doilea rând, presa mainstream a stârnit și mai mult incertitudinea, urmărind să sublinieze tocmai contradicțiile experților, căutând scandalul și preferând publicarea opiniilor, în detrimentul informațiilor clare și lămuritoare.
Cel mai notoriu și, în egală măsură, rușinos exemplu a fost un interviu cu șeful NOH, doctorul militar Ventsislav Mutafchiyski, din care a fost extrasă o frază în care acesta avertiza că ”o mulțime de oameni vor muri”. Fraza fusese, de fapt, înregistrată după încheierea interviului, dar a dus la demonizarea publică a lui Mutafchiyski drept profet al Apocalipsei, panicard și negustor al răului.
Între timp, liderul echipei alternative de experți, Atanas Mangurov, a devenit oaspete obișnuit la toate posturile TV principale, anunțând cu seninătate că ”virusul va dispărea în iunie”, ”nu există nicio dovadă științifică după care masca ne-ar proteja”, ”testarea este o risipă de bani” și multe altele asemenea.
În mod surprinzător, au fost extrem de puține voci în presa bulgară care să-i fi pus la îndoială spusele. Însă lucrurile s-au schimbat, atunci când, în octombrie, numărul de infectări a început să crească exponențial.
Profeții mincinoși vs. profeții Apocalipsei
Abia când lucrurile păreau să scape de sub orice control, acest auto-proclamat expert a fost început să fie contestat prin studiourile de televiziune. În urma unui interviu în direct, bulgarii au aflat că nu a pus piciorul nici măcar o singură dată în sectorul COVID al propriului spital, în ciuda faptului că susținuse în repetate rânduri că a intrat acolo de mai multe ori, fără să poarte mască.
La scurt timp după acest episod, Mangurov a continuat să fie susținut de autorități, fiind chiar promovat în funcția de manager al secției COVID a unui spital de stat, ceea ce, la rândul său, i-a oferit și mai multă publicitate și expunere în mass-media.
Este încă neclar dacă acest tratament ”cu mănuși” aplicat de presă lui Mangurov, dar și al diverse personaje dubioase, a fost determinat doar de dorința de a obține ratinguri mai mari sau a fost o strategie gândită ca atare de guvern sau împreună cu guvernul. Un lucru este cert: autoritățile de la Sofia au refuzat cu obstinație să impună orice măsuri de restrângere a răspândirii virale până în această săptămână.
Indiferent cum ar sta lucrurile, situația reprezintă un eșec major din partea presei mainstream din Bulgaria, cunoscută oricum, chiar și înainte, pentru standardele sale scăzute și controlul oligarhic, care au permis răspândirea unui număr mare de teorii ale conspirației și au subminat orice eforturi pentru a face față epidemiei.
Abia acum, când țara se confruntă cu o criză dramatică de sănătate publică, presa începe să își conștientizeze slăbiciunile și să schimbe macazul. Abia după prăbușirea cu zgomot a sistemului sanitar, cu zeci de oameni morți prin ambulanțe sau în fața spitalelor, guvernul a început să ia în considerare restricții mai dure, chiar carantina. Pentru mulți, aceste măsuri vin prea târziu.
În mod similar cu alte țări din Europa Centrală și de Est, lăudate drept campioni improbabili ai primului val COVID-19, Bulgaria nu a folosit timpul câștigat pentru a-și pregăti spitalele, sistemele de testare și urmărire a contacților și, mai important decât orice, pentru a construi încrederea publică, în așa fel încât măsurile de restricție să fie acceptate de populație.
Având în vedere că în Bulgaria, la fel ca în întreaga regiune din Europa Centrală și de Est, mulți medici au emigrat și există o penurie severă de personal medical, o abordare responsabilă și atentă atât din partea guvernului, cât și a presei, ar fi fost crucială pentru a-i cruța pe medicii rămași, peste 63% dintre ei având vârsta de peste 51 de ani.
Eșecul sistemic de a informa în mod adecvat publicul despre virus se arată acum în forma unui eșec major în a proteja pacienții și medicii, deopotrivă.
În loc să fie un caz izolat, Bulgaria a fost manifestarea extremă a unor tendințe observate în întreaga Europă. În iunie, un studiu din Marea Britanie a constatat că majoritatea subiecților participanți la un sondaj nu erau preocupați de poveștile inventate în jurul 5G, ci mai degrabă se simțeau confuzi și nesiguri din cauza mesajelor guvernamentale adesea contradictorii și incoerente despre virus.
Dacă statele europene doresc cu adevărat să combată dezinformarea și să garanteze respectarea de către public a măsurilor anti-COVID-19, fără îndoială trebuie să reglementeze mass-media digitală.
Dar, în mod esențial, trebuie să mențină la standarde mai înalte propriile instituții mass-media și instituțiile politice.









